Frauda bancara – Informatii si modalitati de protejare impotriva fraudelor

Fraudele bancare sunt in continua dezvoltare si extindere, hotii apeland la diferite metode de fraudare a cardurilor si a conturilor clientilor. Cu siguranta tehnologia este cea mai importanta arma in lupta impotriva fraudelor bancare. Sistemele anti-skimming montate pe bancomate, cardurile cu cip sau dispozitivele „card reader” sunt metode eficiente de prevenire a fraudelor bancare. Totusi, deoarece exista costuri substantiale ale implementarii acestor masuri, majoritatea bancilor aleg sa nu le aplice.Pana cand se vor aplica, trebuie sa cunoasteti modalitatile de frauda si cum le puteti preintampina.

Fraudele cu carduri

Fraudele cu carduri au ajuns la cote ingrijoratoare in ultima vreme, motiv pentru care bancile au inceput sa ia masuri de urgenta, precum blocarea si reemiterea cardurilor pe care se observa operatiuni suspecte.

Cum poti fi fraudat?

Hotii de carduri apeleaza la diverse metode si dispozitive pentru clonarea cardurilor si copierea PIN-urilor (fenomen cunoscut ca „skimming”). Dupa ce reproduc cardul, retrag sumele de bani existente in contul de card. Dispozitivele de clonare folosite de hoti sunt practic insesizabile chiar si pentru o persoana care foloseste des cardurile.

In imaginea de mai jos puteti observa cum hotii au montat la bancomat un dispozitiv de clonare a cardului, inlocuind tastatura bancomatului cu una falsa, care le-a permis sa afle PIN-urile clientilor.

In imaginea alaturata se poate observa o bucata de plastic montata deasupra monitorului bancomatului. La prima vedere nu observam nimic suspect, insa acesta este un dispozitiv de capturare a PIN-ului montat de infractori peste bancomat.

Un telefon mobil cu camera foto a fost folosit pentru inregistrarea PIN-urilor clientilor, datele fiind transmise mai departe prin intermediul unui dispozitiv wireless.

Cum poti evita sa fii fraudat? Ia-ti un card cu CIP! Spre deosebire de cardurile traditionale, cardurile cu cip pot oferi numeroase avantaje – securitate, viteza, functionalitate si longevitate. Informatiile stocate pe un card cu cip sunt extrem de sigure, in primul rand pentru ca sunt aproape imposibil si extrem de costisitor de falsificat. Chiar daca nu toate bancile emit astfel de carduri si nu toate accepta tehnologia CIP, aceasta este solutia de viitor impotriva hotilor de carduri. Fii foarte atent inainte de a utiliza cardul la ATM! Uita-te daca tastatura bancomatului este fixa si nu este adaugata, mobila, daca fanta unde se introduce cardul este cea obisnuita si nu contine fire sau alte obiecte care ar putea ajuta hotul sa copieze cardul. Uita-te deasupra tastaturii pentru a vedea daca exista o camera de inregistrare a PIN-ului. Daca observi ceva suspect, anunta un angajat al bancii despre acest lucru! Ascunde codul PIN cand il tastezi! Ai grija sa nu il observe cineva din apropiere si incearca sa acoperi tastatura cu palma atunci cand introduci codul, pentru a nu putea fi inregistrat pe camera video. Daca cineva se ofera sa te ajute sa efectuezi operatiunile la bancomat refuza si deasemenea ai grija ca distanta pana la persoana din spatele tau sa fie suficient de mare incat sa nu permita vizualizarea tastaturii si a operatiunilor pe care le efectuezi. In momentul in care platesti la un restaurant sau la un comerciant la care nu ai mai efectuat plati, ai grija sa se traga cardul numai prin terminalul POS de plata cu cardul, nu si prin alt terminal. Au fost cazuri in care din grupul de infractori faceau partea ospatari sau vanzatori din diverse restaurante sau magazine; Alege cu grija site-urile de unde faci cumparaturi sau plati pe internet. Mai multe detalii privind platile online puteti gasi in sectiunea dedicata cardului de debit.

Atacuri de tip „phishing”

Romania se afla pe locul cinci in lume in ceea ce priveste numarul de atacuri de phishing efectuate in 2009, aproximativ 4% dintre URL-urile de phishing din intreaga lume fiind gazduite la noi in tara.

Ce este un atac de tip „phishing” si cum poti fi fraudat?

Un atac de tip phishing este o modalitate de frauda ce consta in trimiterea de catre atacator a unui e-mail in care utilizatorul este sfatuit sa-și dea datele confidențiale pentru a caștiga anumite premii, sau este informat ca acestea sunt necesare datorita unor erori tehnice care au dus la pierderea datelor originale. In mesajul electronic este indicata de obicei și o adresa de web care conține o clona a sitului web al instituției financiare.

Majoritatea hotilor folosesc aceasta metoda pentru a obține date bancare, bazandu-se pe naivitatea clientilor care vor cadea in plasa si vor completa datele conturilor.

Iata un text trimis ca e-mail:

„FELICITARI !

Ati fost ales pentru a lua parte la primul nostru sondaj online. Parerea ta pentru noi conteaza! Acceseaza link-ul de mai jos si poti castiga 10.000 de euro!”

Linkul te duce intr-o pagina de sondaj, tot cu sigla bancii, unde suntem ademeniti sa completam chestionarul. La finalul sondajului insa, trebuie sa introduci datele personale, inclusiv numarul cardului si PIN-ul.

Cum poti evita sa fii fraudat?

 Nicio banca nu va cere, prin intermediul internetului sau altfel, datele de securitate ale cardului, mai exact codul PIN! Nu divulga nimanui, niciodata, datele confidentiale continute pe card, cum ar fi numarul, data expirarii sau codul PIN.

Daca primesti astfel de mesaje nu accesa link-ul transmis in continutul email-ului. Contacteaza banca sau institutia financiara pentru a verifica daca au transmis astfel de mesaje, avand in vedere ca in politica bancilor nu se practica astfel de procedee pentru solicitarea datelor confidentiale.

 

Tensiuni intre Bucuresti si Paris din cauza Libiei. De ce tace presedintele Basescu?

Razboiul din Libia a provocat noi tensiuni intre Romania si Bulgaria, pe de o parte, si Franta, de cealalta parte. De trei zile, singura reactie oficiala a Bucurestiului fata de decizia Consiliului de Securitate al ONU de a permite atacarea Libiei a venit din partea laconicului ministru roman de externe Teodor Baconschi: „Suntem pe receptie”, „vom vedea daca participam”, „vom vedea sub ce forma participam”.

In alte capitale, reactia a mai fost rapida. Sofia a spus ca nu participa, asa cum s-a spus si de la Budapesta si Praga. Sunt acelasi capitale care, in 2003, alaturi de altele din estul Europei, intre care si Bucurestiul, au sustinut deschis interventia americana in Irak, lucru ce a provocat mania fostului presedinte francez Jaques Chirac („Romania a pierdut o buna oportunitate de a tacea”). Acum succesorul lui Chirac, Nicolas Sarkozy, este cel care a anuntat razboiul, in vreme ce avioanele franceze se aflau deasupra Libiei.

De ce tace Bucurestiul? Nu exista pozitii oficiale (probabil ca nici nu vor exista) care sa indice ca retinerea ar fi datorata faptului ca Franta a preluat initiativa atacarii Libiei. Dar exista altele care confirma disputa dintre presedintele roman Traian Basescu si pre­se­dintele francez Nicolas Sarkozy la Con­siliul European din urma cu 10 zile – summit care a examinat oportu­ni­tatea in­ter­ventiei militare a UE in Libia. Sarkozy a sustinut aceasta inter­ven­tie, iar Traian Basescu si Boris Borisov, premierul Bulgariei, au res­pins-o. De ce?

Pentru bulgari situatia este lim­pede: cei din Consiliul National de Tranzitie (opozitia libiana care lupta impotriva lui Gadhafi) sunt niste tica­losi care au torturat medicii con­damnati anii trecuti la Tripoli pentru o vina niciodata dovedita: ar fi infectat cu SIDA, in mod voluntar, sute de copii libieni. Acest lucru l-a sustinut Borisov, iar Basescu l-a sprijinit pe premierul bulgar: nu poti – spune presedintele roman (disputa a fost confirmata la televiziunea publica chiar de Traian Basescu) – sa legitimezi o organizatie care il are in frunte pe chiar ministrul justitiei care l-a slujit pe Gadhafi. De aici pana la a compara revolutiile din Europa de Est cu cele din nordul Africii nu a fost decat un pas. Pre­mie­rul bulgar a fi argumentat (episodul este relatat de publicatia franceza de stan­ga Le Monde si confirmata, in­direct, de Nicolas Sarkozy intr-o de­claratie de presa) ca, in Bulgaria, dupa caderea co­munismului, puterea a fost preluata de alti comunisti, la fel de vinovati ca aceia inlaturati de la putere – drept urmare, tre­cerea puterii dinspre ticalosi mai batrani spre unii mai tineri nu poate fi sustinuta de o societate onorabila cum este Uniunea Euro­peana.

Acesta este disputa dogmatica. Un alt fapt indica insa tensiuni altele decat cele de morala publica. Intrebat daca Romania este pregatita sa accepte imigranti din nordul Africii, Traian Basescu a raspuns cu emfaza: „Este problema spatiului Schengen!”. Or, Franta este principala tara care a blocat aderarea Romaniei si a Bulga­riei la spatiul Schengen. Iar diplomati fran­cezi admit, sub rezerva anoni­matului, ca amanarea ar putea dura si cativa ani chiar din cauza problemelor din nordul Africii.

Presedintele Basescu a sustinut, la inceputul celui de-al doilea mandat al sau, ca integrarea Romaniei in Schen­gen este o prioritate pentru el. Iar presedintele Sarkozy l-a lasat fara prio­ritate. Presedintele Basescu a afirmat, de asemenea, la inceputul primului sau mandat, ca axa Bucuresti-Londra Washington va fi punctul nodal al politicii sale externe. Dar acum nu SUA sunt in fruntea ofensivei impotriva Libiei, ci Franta.

In vremea comunismului, Romania a avut relatii bune cu Libia, iar dictatorii Nicolae Ceausescu si Muammar Gadhafi au fost foarte apropiati. Observand situatia din Libia prin lupa istoriei, Romania nu ar avea de ce sa fie reticenta la interventia impotriva lui Gadhafi. O spune chiar si fostul presedinte Ion Iliescu, comunist de frunte in vremea lui Ceausescu: „Interventia in Libia e necesara, tinand seama de actiunile total irationale ale lui Gadhafi”.

Nici relatiile comerciale dintre cele doua tari nu ar justifica o retinere prin prisma unui interes pur economic. In Romania sunt doar 42 de de societati comerciale cu capital libian avand, in total, o cifra de afaceri, in 2009, de 4 mil. euro, 43 de angajati si zero profit. Schimburile comerciale dintre cele doua tari sunt sub 100 mil. euro, anual, iar Libia si-a inchis ambasada de la Bucuresti in 2007.

Romania ar fi trebuit sa-si precizeze pozitia in aceasta chestiune inca de vineri. Dar la trei zile de la declansarea razboiului inca „analizeaza”.

The Economist despre Adrian Severin: In Romania, pentru o mita de 100.000 de euro si un avans de 12.000 de euro, nimeni nu ar fi demisionat.

The Economist despre Adrian Severin: In Romania, pentru o mita de 100.000 de euro si un avans de 12.000 de euro, nimeni nu ar fi demisionat. Niciodata

Publicat de Adriana Dutulescu in sectiunea Romania pe planeta la data de 24/03/2011 8:39 pm – 1,987 citiri / 2 comentarii

The Economist comenteaza cazul lui Adrian Severin, ajungand la concluzia ca refuzul europarlamentarului de a demisiona tine de o incapatanare tipica politicii romanesti,unde rar numeroasele cazuri de coruptie demascate de presa se soldeaza cu o demisie.

Presa din Romania are o adevarata placere de a demasca politicienii corupti, dar rar aceasta serveste la ceva. Demisiile pentru acuzatii de coruptie sunt aproape inexistente in Romanuia, unde scandalurile luarii de mita sunt atat de comune, ca rar ajung demne de a fi subiect de stiri internationale, scrie The Economist.

Cazul Severin arata cat de important e sa fii membru UE. Nu se poate continua cu practica bagarii gunoiul sub pres…imagine ce ar fi devenit realitate, in cazul unui asemenea caz de coruptie, daca Romania nu ar fi fost membra UE. Intreaga poveste ar fi disparut intr-o zi, considera autorul articolului din The Economist. Politicienii romani ar fi fost considerati nevinovati pana cand le-ar fi fost dovedita nevinovatia, adauga publicatia.

Aici (in Romania – n.r.), pentru o mita de 100.000 de euro si un avans de 12.000 de euro, nimeni nu ar fi demisionat. Niciodata. Cei implicati in scandalurile de privatizare si licitatii incorecte pentru construirea durmurilor nici macar nu s-ar fi dat jos din pat pentru o asemenea suma, conchide The Economist.

Adrian Severin nu cedeaza, nici chiar dupa ziua de azi in care a suportat o umilinta fara de margini in Parlamentul European. Presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a deschis sedinta de astazi consemnand demisia slovenului, Zoran Thaler si renuntarea la mandat in zile urmatoare din partea austriacului Ernst Strasser. Despre Severin, Buzek a anuntat ca va trece la „neafiliati”, moment dupa care “a urmat un cor de huiduieli amestecat cu aplauzele socialistilor care au scapat de el”. „Va invit domnule presedinte sa-i cereti demisia celui de-al treilea coleg  care nu renunta la mandat, ceea ce ne afecteaza pe toti. Suntem aici pentru ca reprezentam interesele a 500 de milioane de cetateni si nu pe cele ale lobbistilor”, a spus eurodeputata liberala Sonia Alfano (Italia). Trimis din primele randuri, unde stateau socialistii, „in ultima banca” Severin a stat la la numarul 778 – intre locurile lui Gigi Becali si Vadim Tudor, care au fost absenti la sedinta de ieri.  De pe ultimul rand al Parlamentului European, Severin a suportat, cu stoicism huiduielile si declaratiile colegilor lui si si-a ascuns fata in maini purtand o conversatie telefonica nesfarsita.

Seara, președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat ca a avut o intalnire cu europarlamentarul roman Adrian Severin, in care i-a solicitat acestuia sa-și prezinte demisia din PE. Inutil.

Minodora, dezvaluiri soc despre copiii lui Bahmu!

Minodora a gazduit-o pe Adriana Bahmuteanu, si pe cei doi copii ai acesteia, dupa ce au fugit de acasa, in urma cu cateva zile. Vedeta povesteste ca a ramas socata de comportamentul celor doi copii, care se loveau si se bateau mereu.

„Este pentru prima data in viata mea in care am vazut doi copii cu un comportament care nu e normal. Mai vezi copii razgaiati, rasfatati! Am fost socata! Nu exagerez cu nimic, nu e stilul meu. Mi-au ramas in minte doi copii nervosi, dezorientati.

Cel mare a gresit cand a scris, pentru ca depasise liniile caietului, a inceput sa indoaie caietul, sa bata caietul, sa se bata singur si sa spuna: ‘Sunt prost, am gresit, pedepseste-ma’. Facea o criza! Incepuse sa rupa, sa faca urat! Sunt foarte violenti copiii. Se bat intre ei. Cel mic a sarit sa il bata pe cel mare. ‘Vreau sa il bat, vreau sa il omor!’. In a treia zi abia s-au mai linistit. Cel mare se arunca pe jos. Din senin.

Am avut o discutie serioasa cu Maxi. Au amandoi o problema: se bat peste fata fara motiv. L-am intrebat pe Maximus daca vrea sa se duca acasa, la tatal lui. Mi-a raspuns: Nu! ‘Imi da cu palmele peste fata si ma trage de urechi’. Si cand spune asta se si loveste peste fata. Si nu o face deloc incet, se loveste tare, a povestit Minodora la Teo Show.

Macovei, Preda si Voinescu si-au facut platforma

Cristian Preda a publicat pe blogul sau textul platformei pe care, impreuna cu Monica Macovei si Sever Voinescu, vor sa o propuna Conventiei PDL din 14 mai.

“In acest moment, unii colegi din PDL cauta 35 de semnaturi pentru a-și susține candidatura. Lor și tuturor celorlalți colegi și prieteni din partid, vrem sa le oferim 35 de idei. Poate ca este vremea semnaturilor, dar noi credem ca este vremea dezbaterilor.Cele 35 de idei reunite intr-o platforma sunt oferite dezbaterii PDL, dar și publicului larg.Indiferent ca vom gasi sau nu un numar de colegi gata sa se reuneasca in jurul acestor idei pentru a depune o moțiune, discuția ne va ajuta foarte mult. O dorim deschisa și argumentata, departe de invective și suspiciuni. De fapt, vor avea de caștigat de pe urma dezbaterii toți cei care spera ca putem progresa in Romania.Monica Macovei, Cristian Preda, Sever Voinescu

PDL – un partid popular modern35 de pași necesariPDL are șansa de a se construi ca singurul partid de dreapta din Romania. Pentru a atinge acest obiectiv, PDL ar putea sa-și foloseasca resursele și sa susțina masuri orientate de urmatoarele 35 de idei:

Economie: buget, fiscalitate, Europa

1. Diminuarea prezenței statului in economie. Efectul va fi triplu: creșterea eficienței, scaderea corupției și depolitizarea unor decizii economice. Acum, statul e un factor de distorsionare a regulilor pieței. Trebuie sa-i dam un alt rol, reconstruindu-i credibilitatea atat in fața cetațenilor, cat și in fața actorilor economici.

2. Trecerea economiei de la o dezvoltare bazata pe consum la o dezvoltare bazata pe producție. Principala lecție a ultimilor ani este aceea ca economiile a caror dezvoltare se bazeaza pe consum sunt vulnerabile in crize economice, in vreme ce economiile a caror dezvoltare se bazeaza pe producție sunt mai rezistente.

3. Diminuarea poverii fiscale pe munca, ca un prim pas al unei ample și bine gandite politici de reducere a taxelor și impozitelor, atat in cuantum cat și in numarul lor. Prin politicile sale, statul trebuie sa urmareasca creșterea productivitații prin stimularea spiritului antreprenorial.

4. Inscrierea in Constituție a unui deficit bugetar maxim de 3 la suta.

5. Elaborarea bugetului cu minimum 6 luni inainte de debutul anului fiscal si consultarea cu autoritațile europene competente, pentru o sincronizare cu politicile țarilor membre și participarea la strategia “semestrului european” propusa de Comisie ca o noua faza a integrarii.

Sanatate: resurse suplimentare și asigurari

6. Sistemul public de sanatate are nevoie de sporirea calitații managementului la nivelul fiecarei unitați sanitare in parte, dar și de resurse financiare private pentru a imbunatați calitatea serviciilor. De aceea, creșterea progresiva a elementului privat in serviciile de sanatate trebuie sa fie o prioritate.

7. Reforma pieței de asigurari de sanatate. Statul e obligat sa abandoneze iluzia ca ”asigura total” și trebuie sa se limiteze la asigurarea unui pachet minimal de servicii medicale, restul fiind susținut prin competiția intre asiguratorii privați.

Protecție sociala și pensii sustenabile

8. Protecție sociala țintita. Protecția sociala cea mai buna este asigurata de un loc de munca stabil și bine platit. In același timp, statul trebuie sa ii ajute pe cei aflați in nevoie, inclusiv prin cooperarea cu structuri non-guvernamentale specializate. Acest ajutor vizeaza nu categorii in ansamblu, ci cazuri concrete. Asistarea persoanei pentru a ieși din starea de nevoie, și nu pentru a permanentiza respectiva stare, trebuie sa fie filosofia de funcționare a intregului sistem de protecție sociala.

9. Ne dorim un sistem de pensii sustenabil, in virtutea caruia pensiile de stat sa nu fie niciodata in pericol. Sporirea numarului de contribuitori pentru echilibrarea balanței cu numarul de pensionari este o condiție sine qua non a depașirii crizei actuale.

Regii și agenții

10. Restructurarea masiva a regiilor și agențiilor de stat, printr-un proces combinat de privatizare și contracting out. Scoaterea regiilor și a agențiilor de stat din universul clientelar al partidelor e una dintre condițiile reabilitarii politicii in ochii cetațenilor.

Diminuarea evaziunii

11. Creșterea puterii statului in combaterea evaziunii fiscale. Indisciplina financiara nu e o povara culturala de nedepașit, iar rolul statului poate fi acela de a educa, prin exemplu, mediul economic.

Constituție

12. Limitarea – prin Constituție – a susținerii politice la ministri si secretari de stat. Alaturi de alesii locali si naționali, miniștrii și secretarii de stat vor fi, astfel, singurii “colorați” politic. In rest, funcționarii statului trebuie sa fie apolitici. Este necesar ca singura baza de selectie sa fie competenta dobandita, nu relatia clientelara, cu atat mai putin cea conditionata de sustinerea campaniilor electorale.

13. Reforma constitutionala trebuie sa aiba ca scop clarificarea functionala a regimului, si nu o modificare inspirata exclusiv de una dintre crizele recente. Intre materiile care trebuie avute in vedere sunt: mecanismele dizolvarii legislativului, relatia dintre Presedinte si Premier, rolul Curtii Constitutionale, amenajarea justiției.

Regionalizare pentru dezvoltare

14. Regionalizarea nu trebuie facuta pe criterii etnice, ci pornind de la nevoi de dezvoltare si de la structura demografica, luand in seama, de asemenea, capacitatea administrativa.

15. Introducerea in Constitutie a obligatiei ca alocarile bugetare sa asigure, prin distribuire echitabila, satisfacerea necesitaților reale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor, indiferent de partidele aflate la guvernare, pentru a garanta respectarea pe termen lung a interesului cetațenilor. E nevoie, in acest sens, de elaborarea unui algoritm de finantare minima pentru dezvoltare.

16. Schimbarea structurii administrative – inclusiv a relatiei dintre judet si regiune – trebuie corelata cu o reforma electorala care sa asigure coerenta gestiunii teritoriului. In acest moment, utilizarea tuturor modurilor de vot (majoritar intr-un tur pentru presedintii CJ, majoritar in doua tururi pentru primari si presedinte, forme de scrutin proportional pentru consilii locale si judetene, ca si pentru Parlament) creeaza blocaje și deresponsabilizare a autoritaților.

Mediu și educație

17. Inițierea unui Pact național pentru protejarea mediului, plecand de la o harta a riscurilor de mediu, actualizata anual, prin dialog intre guvern, patronate și ONG-uri de mediu.

18. Modernizarea statului se face cu educatie solida si sistem de sanatate accesibil tuturor. Altfel, modernizarea e o lozinca. Pentru a fi posibila, e nevoie de resurse semnificative. Baza de calcul a salariilor personalului medical si a celui din educatie ar trebui – in mod ideal – sa creasca pana in 2012 cu minimum 50%. Altfel, exodul medicilor va fi accelerat, iar scolile vor fi abandonate de profesorii competenti.

19. Educatia trebuie in asa fel configurata incat in urmatorii zece ani elevii romani sa ocupe in clasamentele facute pe baza testelor internationale unul dintre primele zece locuri, si nu – cum se intampla acum – unul dintre ultimele. Componenta etica a educației trebuie reintrodusa in școala romaneasca.

Administrație publica

20. Intregul sistem al administrației publice trebuie reformat și raționalizat. Informatizarea, concentrarea pe serviciul prestat cetațeanului și nu pe rigorile birocrației instituționale, profesionalizarea, eficientizarea (prin introducerea unor standarde de cost) și depolitizarea structurilor administrației ar trebui sa fie ideile de baza ale reformei sistemului administrativ.

Demnitatea funcției publice

21. Eliminarea oricarei posibilitați de ingerința a Parlamentului sau a altor instituții publice in actul de justiție referitor la un dosar care vizeaza un parlamentar sau un ministru.

22. Introducerea pentru parlamentari și miniștri a interdicției de a exercita, in paralel cu mandatul, acele funcții și activitați care pot duce la situații de conflict de interese, de pilda inițierea unor proiecte de lege sau amendamente sau prin luarea unor decizii in interes personal sau clientelar contrar interesului public. Activitatea in Parlament sau Guvern trebuie sa fie dedicata exclusiv interesului public.

Justiție independenta și anticorupție

23. Definirea principiului independenței justiției ca dreptul persoanei de a fi judecata de judecatori independenți, nu ca un “privilegiu” al judecatorilor; participarea cetațenilor la stabilirea raspunderii magistraților; reducerea duratei mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la 3 ani; eliminarea prevederii referitoare la votul secret in Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se asigura responsabilitatea, transparența și motivarea deciziilor.

24. Ameliorarea sistemului de justiție prin: echilibrarea raporturilor dintre profesiile juridice, regandirea sistemului de recrutare a judecatorilor, inființarea poliției judiciare in subordinea procurorului, care trebuie sa aiba exclusiv funcția de susținere a acuzarii, investiții in resurse umane și in infrastructura (sedii pentru instanțe și sali de judecata).

25. O metoda sigura anti-corupție este transparența. Avem in vedere transparența bugetara care include transparența cheltuielilor publice, transparența informațiilor referitoare la cei care lucreaza in sistemul public sau transparența achizițiilor publice (care ar trebui, de altfel, sa se bazeze pe reguli clare, fiind domeniul cu cel mai mare risc de frauda și corupție). Susținem de asemenea incriminarea “imbogațirii ilicite” a angajaților din sistemul public (recomandata de art. 20 din Convenția ONU impotriva corupției) și confiscarea averii nejustificate in cazul oricarei persoane. Este necesara eliminarea prezumției constituționale de dobandire licita a averii, inexistenta in alte state democratice. Stabilitatea legilor și a instituțiilor care și-au dovedit eficiența trebuie asigurata indiferent de cine se afla la guvernare.

26. Unificarea practicii judiciare și a sistemului de aplicare a pedepselor, publicarea on line imediata și integrala a tuturor deciziilor judecatorești pentru a asigura previzibilitatea justiției și creșterea increderii in sistem.

27. Indepartarea din magistratura a judecatorilor și procurorilor care nu vor sau nu pot sa justifice proveniența bunurilor pe care le dețin sau le folosesc, in cursul unui proces de verificare permanenta; aplicarea periodica a unor teste de integritate pentru cei din serviciul public.

Politica externa

28. Politica externa in acord cu interesele europene, apartenența Romaniei la UE fiind mai mult decat sincronizare economica și libertate de mișcare. Politica externa trebuie sa includa in urmatorii ani participarea semnificativa a Romaniei la realizarea Politicii Europene de Vecinatate, ca și la politicile de ajutor pentru dezvoltare ale UE.

29. Creșterea profilului Romaniei in cadrul Alianței Nord-Atlantice și susținerea politicilor care duc la creșterea coeziunii și eficienței Alianței in ansamblu. Asigurarea securitații naționale a Romaniei se realizeaza in interiorul și prin intermediul NATO.

30. Dezvoltarea relației privilegiate cu SUA, ca opțiune ferma și robust asumata in campul relațiilor internaționale ale Romaniei.

Identitatea popular-europeana

31. La fel ca in partidele partenere din PPE, și la Partidul Democrat Liberal atragerea de noi membri si sustinerea lor in competitiile politice, ca si in functiile ori demnitatile publice numite trebuie sa aiba in vedere exclusiv oameni competenti in domenii precise. Avem nevoie de persoane care s-au distins deja in cariera profesionala, nu de unele care sunt inregimentate tocmai pentru ca nu au o formare solida si o cariera profesionala consistenta. Este cruciala, pe de alta parte, punerea in funcțiune a departamentelor de specialitate ale PDL.

32. Fiecare organizatie PDL trebuie sa identifice competente si sa le sustina pentru pozitii si responsabilitati adecvate. O persoana nu poate fi pregatita sa fie oricand si consilier local sau judetean, si primar, si deputat sau senator sau euro-parlamentar, si secretar de stat sau ministru in oricare domeniu si specializare. Competenta individuala si discernamantul colectiv sunt in egala masura necesare in gestiunea resurselor umane in interiorul PDL. Partidul trebuie sa dezvolte o structura centrala cu ramificații in teritoriu care sa se ocupe exclusiv de managementul resurselor umane. In managementul resurselor umane ale partidului, criteriile de integritate trebuie sa fie la fel de importante precum cele de competența și, in general, este de dorit sa fie mereu mai exigente decat cele ale celorlalte partide.

33. Transparenta trebuie sa vizeze atat fondurile de care dispune PDL, cat si modul in care ele sunt cheltuite. In acest sens, PDL trebuie sa fie inițiatorul reformei sistemului de finanțare a activitaților politice din Romania, dupa model german. In ceea ce-l privește, PDL va trebui sa publice la intervale regulate (de pilda, la fiecare 6 luni) informatii despre veniturile si cheltuielile partidului. Este nevoie, de altminteri, ca finantarea generala si cheltuielile sa fie decente, inclusiv in timpul campaniilor electorale.

34. Asumarea unei identitati de dreapta deschise, care sa includa orientarea liberala sau neoliberala, orientarea conservatoare (in sensul traditiei politice romanesti de la finele secolului al XIX-lea și in sensul anglo-american contemporan), dar si orientarea crestin-democrata sau democratica de centru. Diversitatea va imbogati, nu va diminua identitatea PDL. Ideea populara in Europa este o idee, daca nu a fuziunii, macar a federarii tuturor curentelor dreptei. La fel trebuie sa fie și la noi, iar PDL se va construi ca un astfel de partid.

35. Consolidarea Institutului de Studii Populare ca laborator doctrinar, dar si ca locul privilegiat al intalnirii PDL cu societatea civila care are opțiuni și credințe politice apropiate de ale noastre.”

 

 

 

De ce suntem dependenti?

Cercetatorii au dorit sa afle care sunt cele mai mari dependinte ale oamenilor, astfel ca au realizat cateva studii. Se pare ca orice obicei zilnic se poate tranforma intr-o dependenta, fie ca recunoastem sau nu acest lucru. Sa vedem de ce suntem dependenti!

Dependenta de munca

Nu trebuie sa stai foarte mult dupa program ca sa fii un “workaholic”. Dependenta de munca se refera la adrenalina si stresul pe care job-ul ti le induce si la nevoia de a fi apreciat sau laudat cu realizarile profesionale. Te gandesti tot timpul la job, cum sa iti imbunatatesti performanta si cum sa faci sa fii remarcat si avansat cat mai repede.

Sa vrei o cariera frumoasa nu este un lucru rau, insa atunci cand aceasta iti afecteaza viata personala sau chiar relatia, trebuie sa te gandesti mai bine. Orice dependenta, chiar si cea de munca, te poate face sa te instrainezi de prieteni si chiar de familie.

Dependenda de cofeina

Foarte multe persoane nu pot incepe ziua daca nu isi beau cafeaua. In timp, acestia formeaza o dependenta de cofeina, foarte dificil de invins. In plus, atunci cand incerci sa renunti la ceasca de cafea dimineata, esti mai prost dispus si morocanos cu cei din jur. Daca nu bei cafea, aminteste-ti ca bauturile energizante si unele sucuri acidulate contin cofeina, care ar putea sa iti dea aceeasi dependenta.

Dependenta de shopping

Este o dependenta tipic feminina, insa poate fi regasita si la cativa dintre reprezentantii sexului tare. Afecteza in principal situatia financiara a persoanei in cauza, care isi cumpara diferite lucruri doar pentru ca simte nevoia sa le aiba. Atunci cand situatia financiara nu le mai permite sa isi “hraneasca” dependenta, persoanele in cauza pot cadea chiar si in depresie.

Dependenta de internet

Este dependenta secolului 21, mai ales de cand au aparut pe piata smartphone-urile, cu conexiuni la internet si site-urile de socializare, unde trebuie sa fii prezent in permanenta! Ai crede ca este o dependenta “buna”, deoarece nu are cum sa te afecteze, ci doar sa iti puna la dispozitie orice informatie, la orice ora, in orice loc. Insa, atunci cand telefonul devine mai interesant decat o discutie cu partenerul sau o cafea cu cea mai buna prietena, atunci stii ca esti dependent!

Dependenta de iubire

A fi indragostit este cel mai frumos sentiment din lume si este normal sa vrem sa il simtim in fiecare zi. Din acest motiv, tot mai multa lume este in cautarea jumatatii perfecte, a sufletului pereche sau a acelei persoane alaturi de care sa rada nestingherit.

Reprezentantul lui SOV in Realitatea tv, anchetat in asasinarea esuata a lui Catalin Harnagea?

Vantu se lupta cu Ghita sa-si ia Realitatea inapoi, episodul 2. In RTV este sedinta a Consiliului de Administratie as we speak, au fost demisi Catalin Popa si Madalina Dulama, sefa stirilor, iar statia a emis un comunicat deosebit de amuzant in care se anunta o noua sedinta pentru saptamana viitoare, cand “Trebuie discutata, de asemenea, și implicarea agresiva a Asesoft, prin domnul Sebastian Ghita, in strategia editoriala si in grila de programe a postului de televiziune, fapt care a pus in pericol insași emisia postului”.  

La fel de amuzant este faptul ca in acelasi comunicat, CA al RTV spune ca sub manageriatul lui Ghita, postul nu si-a platit datoriile catre stat. Se vorbeste ca SOV ar fi gasit alt finantator pentru televiziune, si anume Elan Schwartzenberg.

Treaba e destul de simpla. Ghita si cei pe care-i reprezinta au virat RTV spre Basescu si sa arunce cu Wikileaks in Vantu, iar acesta, cu tot ce reprezinta, isi vrea jucaria inapoi, ca fara ea e ca si mort.

Dar, ceea ce este cu adevarat amuzant, este felul in care SOV aplica strategia “la intimidare”, fluturandu-i lui Ghita pe sub nas niste muschi periculosi

Dupa cum se stie, duminica trecuta SOV si Ghita s-au ciocnit in sediul Realitatii, a fost si o incaierare intre bodyguarzii celor doua grupari, intr-un razboi iscat de faptul ca Vantu si-a trimis in Realitatea “un reprezentant personal in CA”. Un personaj misterios, despre care Sorin Freciu s-a ferit sa vorbeasca. Intr-un interviu acordat paginiidemedia, ditai presedintele CA al Realitatea tv, intrebat cine este misteriosul personaj, a raspuns: ”Nu stiu ce sa va raspund la aceasta intrebare”.

Discutia, hilara, a decurs in felul urmator:

“Este adevarat ca domnul Sorin Ovidiu Vintu si-a numit un nou reprezentat la Realitatea?

Nu este un nou reprezentant, aici se face confuzia. Este un reprezentant al actionarului. Da, actionarul are voie sa aiba un reprezentant. Asa considera actionarul necesar, sa aiba un reprezentant acolo, dar asta n-are nimic de-a face cu Consiliul de Administratie. .

Cine este acest reprezentant?

Nu stiu ce sa va raspund la aceasta intrebare.

Imi puteti spune cum il cheama?

Ion Ilie.

El a fost numit, de la inceput, din momentul semnarii contractului dintre Sebastian Ghita si Sorin Ovidiu Vintu?

Nu stiu de cand e el reprezentant, intrebati-l pe Vintu de cand e el reprezentantul lui, de cand alege varianta asta, chiar nu-i problema mea.”

Well, surse bine informate au dezvaluit pentru realitateamea.ro ca acest reprezentant misterios al lui SOV in Consiliul de Adminsitratie, despre care Sorin Freciu se teme sa vorbeasca, este unul si acelasi personaj misterios care, in dosarul asasinarii esuate a lui Catalin Harnagea, aparea sub porecla “Nelu Legiune”

Pentru cine nu-si mai aduce aminte, in anii 2000 s-a desfasurat un imens scandal legat de un presupus asasinat planuit de SOV la adresa fostului sef al SIE, Catalin Harnagea.

In decembrie 2001, ziarele Romania Libera, Evenimentul Zilei si Cotidianul au publicat articole in care se arata ca jurnalistii intrasera in posesia unor casete audio ce contineau inregistrarea unei discutii a unui anume Nelu Legiune “privind efectuarea unor acte preparatorii pentru asasinarea fostului director al Serviciului de Informatii Externe, Catalin Harnagea”.

 

 

 

Comisia anti Udrea, scoasa la vinzare. Cit costa oare sa nu se faca? 

Comisia de ancheta impotriva Elenei Udrea, daca s-ar infiinta si ar repeta ceea ce a facut Comisia anti-Ridzi, adica ar chema-o pe madam la audieri in Parlament, cu sedinte deschise presei si transmise in direct la tv, ar face praf nu numai nervii lui Basescu dar si calculele lui de campanie. Elena Udrea nu este Monica Ridzi, o domnisorica acolo, prietena si sponsor al mezinei presedintelui. Elena Udrea a fost si este clanta usii lui Basescu, mina lunga si flexibila cu care si-a facut el treburile. In fine, n-are rost sa mai spunem ce este doamna Udrea pentru Basescu, ca stie toata lumea.

Ce merita spus este ca, spre deosebire de Comisia anti-Ridzi, Comisia anti-Udrea este ceva mai greu de facut. In primul rind pentru ca de data asta pesedistii si-au scos voturile la mezat. Cum a deschis Geoana gura ieri sa anunte ca ar fi de acord cu infiintarea comisiei de ancheta, cum au inceput telefoanele si negocierile. Si Geoana are multe de cerut, pentru ca sint multe lucruri pe care nu le-a primit. De la postul acela de secretar de stat la Justitie, pentru care Maia teodoriu va ramine in istorie ca cel mai longeviv fost viitor secretar de stat, pina la sefia CEC. Ca sa nu mai zicem de miliardele de euro ale lui Nemirschi pentru certificatele verzi, suflate de sub nasul lui de Videanu, sau de sefiile agentiilor guvernamentale puse pe lista desfiintarilor de Boc. De unde ieri pesedistii spuneau raspicat “da, o anchetam pe Elena Udrea”, azi dau din colt in colt si asteapta “decizia partidului”. Sa vedem care va fi…

In al doilea rind, sefia Comisiei este pregatita pentru Ludovic Orban. Orban este cunoscut in PNL (si marginalizat in regimul Tariceanu din acest motiv) pentru o relatie cam nepotrivita cu PDL. Adica este susceptibil a ceda telefoanelor primite.

PNL a strins semnaturile necesare pentru infiintarea comisiei. Luni in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor ar trebui sa fie pusa pe ordinea de zi, votata si sa se treaca la votarea componentei si a programului de lucru. Tehnic nu e greu de infiintat, dar practic, poate fi ingropata ca toate celelate comisii de ancheta din istoria Parlamentului, cu exceptia celei anti-Ridzi.

Daca va fi ingropata, ne vom putea imagina si cam cit a costat ceremonia funerara… Si doamna Udrea are potential, nu gluma.

FNI-ul lui Geoana s-a prabusit

Dupa felul in care SOV a intrat aseara la RTV in direct si a mai pus o lopata de tarina peste Geoana, dind explicatii hilare despre prietenia lor (inexistenta) de nu stiu citi ani si despre relaxarea pe care i-o asigura candidatului PSD la el acasa, noaptea, cu 4 zile inainte de alegeri, paranoia a prins glas. Si zice, din ce in ce mai tare, ca Geoana nu este sluga mogulilor, ci victima lor. Si ca Vintu si Basescu nu sint certati, cum pretind amindoi, ci ca sint “pe laba”, cum se zice, intr-o conspiratie perversa care sa-l ingroape pe Geoana si sa-i aduca lui Basescu al doilea mandat.

Sa ne gindim ca Vintu l-a plasat pe Cozmin Gusa in coastele lui Geoana, pe post de “consilier”, ca i-a pus la dispozitie bunavointa Realitatii tv si a facut Cotidianul mitraliera impotriva lui Basescu (dar una fara gloante),  si ca i-a dat astfel lui Basescu apa la moara pentru a-si sustine teoria cu mogulii pe care o toaca de 6 luni incoace pina la exasperare. In acelasi timp insa, Vintu i-a reorganizat in trust pe sustinatorii lui Basescu, regrupati la Catavencu, la Realitatea FM si la platforma de bloguri Voxpublica. Daca avea o aversiune fata de Basescu, cum pretinde, si daca voia sa ajute cauza anti-Basescu, cum s-a crezut si cum au acuzat colivaresele Cotrocenilor, punea toata armata la picioarele lui Geoana, ca Voiculescu.

Si asa, frumos, l-au atras pe Geoana, nu degeaba categorisit de Iliescu drept “prostanac”, in capcana, taman cu 4 zile inainte de alegeri si cu o noapte inainte de confruntarea cu Basescu, care trebuia sa aiba munitie sa il faca zob in direct, pe maxima audienta. Vintu stia foarte bine ca este filat, si stia ca si Geoana este supravegheat de servicii. Si putea sa amine orice ar fi avut sa ii zica pina duminica noaptea, sau pina luni. De ce l-a chemat musai atunci si de urgenta la el? Si cum dracu au aflat de intilnire exact baietii de la Catavencu? Si de ce cind a fost sunat sa confirme povestea, Vintu nu le-a transmis catavencilor sa uite subiectul, ca doar n-ar fi fost prima data. Sigur, domnul Vintu este un democrat si nu pune pumnul in gura, iar angajatii lui niste deontologi perfecti.

Daca Vintu voia doar sa isi umfle muschii, cum a facut Patriciu, ca sa arate cit de smecher este el in tara asta, cum ii controleaza el pe toti si mai ales pe viitorul presedinte care vine cu viteza luminii sa ii linga papucii, putea sa astepte pina dupa alegeri, sa se asigure ca intr-adevar va avea un presedinte de tara in genunchi in fata lui.

Daca ar fi asa cum scriu, conspiratia nu l-ar face pe Geoana inocent. Pentru ca ducindu-se, fara sa gindeasca doi pasi mai departe, la usa lui Vintu, dupa primul telefon, a dat dovada de mare prostie, si daca asta il va costa alegerile, isi va merita soarta.

 

 

 

Romania nu e a noastra, nici a urmasilor nostri. E a baronilor, in veacul vecilor

Parlamentarii PSD de la Constanta au consemn de la Mazare sa tina in picioare guvernul lui Basescu. Baronii au interese precise, altele decit interesele de partid. Vot anti la motiune. Cei de la Cluj, idem. La Valcea, idem. Si vor mai fi si altii, sint convinsa, in frunte cu Mitrea, care mi-aduc aminte ca prin noiembrie si decembrie anul trecut facuse carare prin curtea Cotrocenilor, sa-i pupe talpile lui Basescu. Nu m-as mira nici sa vad ca Ponta sau socru-sau Ilie Sarbu baga bilele gresit in urna. N-as paria pe motiunea asta nici 5 lei. Si nici pe capul lui Geoana… Ala face chiar mai putin decit o ceapa degerata.

Pe 1 decembrie anul trecut, cind lui Hrebenciuc aproape ca ii plesnisera stenturile negociind guvernarea PSD-PNL (tineti minte ca majoritatea de guvernare trebuia anuntata chiar dupa exit-poll-uri, in noaptea alegerilor, si Geoana a tradat in ultima clipa, mizind pe steaua lui de viitor premier, ducindu-se, prostancul, in bratele lui Basescu), in Kiseleff venisera baronii. Care l-au fortat pe Geoana sa accepte in genunchi guvernarea cu PDL, pe principiul “guvernam sau te-ngropam”.

De la Constanta a venit Nicusor Constantinescu, de la Vrancea Marian Oprisan, de la Galati Dan Nica, care, alaturi de Liviu Dragnea si Miron Mitrea, au incercat sa-l faca pe Mircea Geoana sa se aseze la negocieri cu PD-L si cu Traian Basescu, explicandu-i ca partidul, in teritoriu, nu mai accepta sa stea inca 4 ani in opozitie. „Nu vedeti ca din teritoriu vin oamenii sa ne zica «intrati la putere cu oricine, numai intrati?. Si cu Basescu si cu mama lui Basescu, si cu premier si fara premier»?“, i-a spus Dragnea lui Mircea Geoana. Mitrea si Marian Oprisan i-au cerut lui Mircea Geoana sa renunte la a pretinde pentru sine functia de prim-minis­tru, pentru ca arunca in aer orice sansa a partidului de a intra la gu­­­vernare. „Las-o dracu’ de functie de prim-ministru! Te pui presedinte la Senat si facem guvern cu PD-L-ul“, i-ar fi spus Miron Mitrea presedintelui PSD. Acesta a refuzat si Mitrea a plusat cu amenintari: „Daca ingropi partidul cu ambitia ta de a fi premier, te ingropam si noi pe tine“.

Si Geoana a guvernat. In genunchi. A nu se intelege ca Geoana ar fi o sarmana victima a ticalosilor baroni. Este victima propriului sau proiect: republica baronilor.

Cred ca cea mai mare greseala pe care a facut-o Geoana in existenta sa a fost descentralizarea deciziei in PSD. Daca Nastase a inventat baronii, Geoana a inventat puterea lor. Disperat sa cistige Congresul din 2005, Mirciulica a facut pactul cu diavolul si acum diavolul ii ia si sufletul. A implementat in partid democratia, dreptul fiecarei organizatii judetene de a se autoconduce, si i-a umflat astfel pe liderii locali pina cind au devenit imposibil de controlat. Le-a dat puterea de a-l conduce pe el, presedintele legitim ales, prin santaj, la fiecare pas. Un baron are voturi la Congres, deci depinzi de el ca sa te tii in functie. Are voturi la Comitetul Executiv, deci depinzi de el pentru orice decizie politica vrei sa iei. Are voturi in judet, deci esti la mina lui daca vrei sa candidezi la Presedintie. Are bani, deci stai in fata lui cu mina intinsa la cersit.

A doua greseala pe care a facut-o a fost sa cedeze, tot la presiunile baronilor, cind au venit la Bucuresti val virtej Dragnea, Oprisan si Nicusor Constantinescu, sa ceara vot uninominal pentru Consiliile Judetene. Din clipa in care s-au ales pe uninominal, sefii de CJ-uri, baronii, au devenit Dumnezei. L-am auzit in campania de anul trecut, undeva intr-o mocirla din Vrancea, pe Oprisan, vorbindu-le taranilor jerpeliti: “Eu, presedintele Vrancei”. Mi s-a facut pielea de gaina. Dragnea e presedintele Teleormanului, Mazare al Constantei, Vanghelie e print de Ferentari, Gheorghe Stefan si Flutur sint voievozii Moldovei, Berceanu al Olteniei. Caci nu e nicio diferenta intre baronii PSD si cei ai PDL. Sint o apa si-un pamint si isi vad de interese frateste. Cind Dragnea i-a bagat sub nas lui Geoana la semnat legea uninominalului pentru CJ-uri, era negociata gata cu PDL-istii. Cind acelasi Dragnea a dus in Guvern legile descentralizarii, prin care CJ-urile ar fi primit de la Guvern toate resursele posibile de bani si smenuri, de asemenea era gata negociat si aprobat de PDL-isti. Singura diferenta intre ei este ca baronii PDL se dau mai putin in stamba pe la tv (cu execptia lui Pinalty care mai lipeste cite 100 de verzisori pe fruntea unui manelist), si ca Basescu ii struneste terorizindu-i cu dosare.

La PSD teroarea are sens invers. Cind Geoana si-a facut socotelile prin vara ca daca iese de la Guvernare ar putea cistiga ceva puncte in fata lui Basescu, baronii i-au cintat la Turnu Magurele acelasi refren: “Guvernam sau te-ngropam”. Cind Geoana a cerut mobilizare la europarlamentare pentru PSD, Mazare si baietii lui smecheri de la Constanta i-au zis “mars d-aci” si n-au miscat nici un deget in campanie. Cind Geoana isi trasese pentru sine, pe foaia cu ministerele libere la marea imparteala din ianuarie, Mediul, ca sa-l puna pe amicul Bazac sa faca ceva lovele, Mazare si Nicusor l-au luat de guler, “Mediul si banutii merg la noi”.

Si iata ca din nou Geoana e la mina baronilor. Cind iese in Opozitie si vrea sa darime Guvernul cu motiunea de cenzura, baronii isi fac socotelile lor si decid sa il tina pe Boc in brate. Cind seful PSD vrea campanie electorala si sa duduie masinaria de partid pentru el, baronii zic pas. Nicio filiala nu misca pentru Geoana, si zau ca daca nu intra in turul 2 la prezidentiale, nu cred ca mai ramine pe functie la 5 minute dupa exit-poll-uri. Dar si-o va merita cu virf si indesat. Trebuie sa plateasca cumva pentru ciuma de care ne-a imbolnavit.