Inspirate de opera arhitectului franco-elvetian Le Corbusier, cladiri mari din beton au fost construite in intreaga lume intre anii 1950 si 1970, redesenand orizontul multor orase si reprezentand laboratoare autentice care au experimentat solutii de locuit.
O jumatate de secol mai tarziu, unii dintre cei mai mari exponenti ai brutalismului continua sa atraga interesul arhitectilor, al curiosilor si al calatorilor care se predau farmecului geometriilor lor unghiulare.
De la Marsilia la Boston si de la Madrid la Montreal trecand prin Londra, Milano, Detroit sau San Diego gasim exemple grozave de brutalism construit acum o jumatate de secol acum
Potrivit platformei de rezervare de activitati Musement, interesul pentru aceste locuri a crescut vertiginos in ultimul an pe Instagram, cu mii de fotografii care ne permit sa calcam pe urmele unei miscari pe cat de extravagante, pe atat de revolutionare in conceptul ei. Acestea sunt cele mai impresionante zece.
1. Unite d’Habitation, Cite Radieuse, Marsilia
Clasamentul este inaugurat de una dintre cladirile semnate tocmai de creatorul acestui stil arhitectural, Le Corbusier. Situat in orasul Marsilia, acest complex a servit drept exemplu si a influentat multe alte constructii ulterioare din Europa.
A fost construita intre 1947 si 1952, aproape ca un prototip care a sintetizat opera arhitectului si a dezvoltat teoriile sale asupra spatiilor individuale si colective, fiind astazi considerata una dintre marile lucrari ale arhitecturii secolului XX.
In forma de prisma dreptunghiulara de 130 m lungime si 56 de inaltime si inaltata pe stalpi, are 337 de apartamente, dar si magazine, zone de sport si chiar un hotel.
2. Turnul Velasca, Milano
Un total de 26 de etaje, 106 metri inaltime si o structura finala care se termina sub forma unui turn medieval sunt principalele caracteristici ale acestei cladiri brutaliste construite intre 1956 si 1958 si proiectata de Ernesto Nathan Rogers si Enrico Peressutti din grupul de arhitecti BBPR. Construita intr-o zona complet distrusa de bombardamentele americane in al Doilea Razboi Mondial, este considerata cel mai bun exemplu de adaptare italiana a rationalismului si este astazi una dintre icoanele Milanului, alaturi de catedrala, turnurile orasului sau Castello. Sfrozesco.
3. Habitat 67, Montreal
Tanarul arhitect de origine israeliana Moshe Safdie, venit la Montreal ca student, si-a propus un proiect de locuinte prin care intentiona sa rezolve problemele locative ale vremii, reducand impactul asupra mediului. A prezentat-o ca teza de licenta si s-a numit Habitat 67.
Extravaganta din punct de vedere estetic, dar moderna si minimalista, cladirea a deschis noi baze, de altfel, pentru propunerea sa de locuinte durabile.
Pentru constructia acestuia s-au folosit 354 de blocuri prefabricate de beton, care au fost combinate pentru a crea 158 de locuinte, care sunt distribuite in aparenta dezordine pana se ridica la 12 etaje.
4. Trellick Tower, Londra
Una dintre cele mai fotografiate cladiri din Londra este, de asemenea, unul dintre cele mai mari exemple de arhitectura brutalista din lume: Turnul Trellick. Construita intre 1966 si 1972 de arhitectul Erno Goldfinger pentru a gazdui locuinte, se ridica la 98 m deasupra solului (120 daca este inclusa antena) si are 31 de etaje.
Designul sau zvelt, cu un turn separat de restul cladirii si conectat prin alei, a reusit sa devina o icoana si poate fi gasit pe orice, de la tricouri la cantece si asa mai departe. Desigur, in filme.
5. Turnurile Albe, Madrid
Exista si exemple ale acestui stil arhitectural in Spania: intre Calle Corazon de Maria si Avenida de America din Madrid gasim una dintre cele mai semnificative: Torres Blancas.
Inaltime de 81 m, au fost construite intre 1964 si 1969 de Francisco Javier Saenz de Oliva care, apropo, si-a trait restul vietii in cladire.
Proiectul a fost promovat de Juan Huarte , constructor al altor cladiri remarcabile de avangarda la acea vreme, asa-numita etapa organica a arhitecturii madrilene, cu tenta neoexpresionista si suprarealista, si mereu in domeniul experimental.
In ciuda numelui plural, este un singur turn cu 23 de etaje pentru locuinte si birouri, plus un etaj in plus pe acoperis -care ajunge sa se deschida ca un copac- si inca trei pentru acces si subsoluri. Nici nu este alb, deoarece principalul material folosit este betonul armat, care integreaza structura cladirii. Nu are stalpi dar peretii exteriori si structura verticala sunt elementele care garanteaza suportul.
6. Centrul de renastere, Detroit
Nu este vorba de unul, ci de sapte zgarie-nori dintr-un singur complex in stil brutalist care se formeaza in centrul orasului Detroit. De fapt, este una dintre cele mai mari din lume. Cunoscut si ca RenCen, are ceea ce este inca cel mai inalt hotel din emisfera vestica si este cea mai inalta cladire din Michigan de la constructia sa in 1977.
John Portman a fost principalul arhitect al designului original, care a fost construit in faze in jurul a cinci turnuri initiale.
Primele patru turnuri de 39 de etaje, care adapostesc restaurante, banci, cinematografe sau un centru comercial, inconjoara o a cincea cladire de 73 de etaje, hotelul.
Ulterior, in 1981, au fost construite celelalte doua turnuri de 21 de etaje. La etajele inferioare predomina betonul, mai ales dupa remodelarea din 2001.
7. Biblioteca Geisel, San Diego
Forma sa impresionanta nu lasa pe nimeni indiferent. Biblioteca Geisel este, fara indoiala, cea mai recunoscuta cladire de la Universitatea din California, San Diego.
Lucrarea lui William Pereira, renumit pentru designurile sale futuriste, simuleaza cu exactitate mainile care tin carti, facand aluzie la functia pentru care a fost proiectata in 1970.
Se ridica la opt niveluri deasupra solului intr-o piramida inversata care se ridica la peste 33 de metri inaltime. A fost renovat in 1992 si in 2015.
8. The Barbican Estate, Londra
Un alt complex de cladiri brutalist se gaseste in City of London. Construit intre 1965 si 1976 intr-o zona devastata de bombardamentele celui de-al Doilea Razboi Mondial si astazi un centru al institutiilor financiare
Gazduieste, printre altele, Muzeul Londrei, biblioteca publica Barbican, Scoala de Muzica si Drama Guildhall sau Centrul de Arte Barbican.
Proiectat de studioul Chamberlin Poweel and Bon, betonul predomina cu scopul de a crea o arhitectura diferita de cea intalnita in restul orasului si este unul dintre cele mai remarcabile exemple de arhitectura brutalista britanica, catalogat ca set de gradul II pe Lista monumentelor clasificate din Regatul Unit.
9. Primaria din Boston, Boston
Noua etaje din beton transparent fac din aceasta cladire, construita intre 1963 si 1968 de Kallman McKinell & Knowles, una dintre cele mai importante expresii brutaliste din Statele Unite.
Spre deosebire de multe constructii din stilul sau, aceasta cladire a fost proiectata pe orizontala, cu scopul de a servi ca o continuare a spatiilor publice din exterior (si, in special, a pietei) si sa permita cetatenilor sa „proprie” spatiul.
De la crearea sa a fost centrul controverselor, admirat de unii si considerat un fiasco de altii, in special de cetateni. In 2006 primarul orasului a cerut sa fie demolat si sa se construiasca unul mai modern si mai eficient, dar un grup de activisti a reusit sa i se acorde statutul de loc de interes deosebit.
Diferite propuneri, precum cea a profesorului de la Universitatea Suffolk, Harry Bartnick, aleg sa o intervina, de exemplu, acoperind-o cu o structura de otel si sticla, astfel incat fatada sa poata fi vazuta, dar sa-i faca aspectul exterior „mai placut” .
10. Freeway Park, Seattle
De asemenea, am ajuns in SUA cu un parc conceput pentru a conecta cele doua parti ale autostrazii Interstate 5 care despartea orasul Seattle.
Pentru a face acest lucru, Lawrence Halpin a proiectat sapte platforme de beton trepte care traverseaza drumul, generand o succesiune de platforme construite intre 19969 si 1975.
Spatiile au forme geologice si elemente naturale care creeaza un nou peisaj dinamic si impresionant de pereti stancosi, canioane sau pajisti si care amesteca arta si performanta.
Apa joaca un rol proeminent pe fiecare dintre platforme, aparand ca bazine, paraie si cascade. Vegetatia care o acopera, la randul ei, serveste ca legatura cu mediul si cu copacii si plantele caracteristice ale acestuia.
