Majoritatea tratamentelor psihologice in alcoolism se bazeaza pe modelul cognitiv-comportamental. Aceasta presupune ca respectiva substanta este un intaritor puternic capabil sa sustina auto-administrarea alcoolului. Astfel, modelul cognitiv-comportamental ofera o alternativa la abordarea clasica a alcoolismului ca boala si, deci, la modelul medical.
Scopul final al tratamentelor psihologice in alcoolism vizeaza reducerea preferintei persoanei pentru alcool, sporind in acelasi timp preferinta pentru alte activitati care vor face posibila mentinerea functionarii adaptative pe termen lung.
Un alt obiectiv ar putea fi, in functie de pacientul pe care il intalnim, de resursele personale ale acestuia si de mediul familial sau social, sa se antreneze intr-o utilizare neproblematica a substantei. Este ceea ce s-a numit bautura controlata.
In prezent, in tratamentele psihologice pentru alcoolism putem distinge intre doua mari blocuri de interventie: cele care vizeaza abstinenta si cele care vizeaza realizarea unui consum nepericulos , in mod controlat. Le vom descrie mai jos.
Modelul comportamental are ca scop schimbarea comportamentelor care sunt direct legate de consumul de alcool. Responsabilitatea este atribuita individului pentru problema lui si, prin urmare, pentru schimbarea sa.
Tratamente psihologice orientate spre abstinenta in alcoolism:
Printre tratamentele psihologice in alcoolism care au ca scop oprirea radicala a consumului de alcool, revizuirea stiintifica indica faptul ca sunt utile urmatoarele:
Antrenament in abilitati sociale sau autocontrol
Este utilizat la pacientii carora le lipsesc abilitatile inter si intrapersonale adecvate sau care nu isi pot controla starea emotionala decat prin alcool. S-a vazut ca bautorii consuma mai putin alcool daca au o strategie alternativa de coping intr-o situatie sociala stresanta.
Un exemplu ar putea fi manualul lui Monti et al.(2002) care ofera strategii sociale atat pentru pacient, cat si pentru reteaua de sprijin, fara a recurge la consum.
Abordarea de consolidare a comunitatii
Are ca scop schimbarea stilului de viata legat de consumul de substanta . Include tehnici precum rezolvarea problemelor, terapia comportamentala de familie, consilierea sociala si formarea in cautarea unui loc de munca. Poate fi folosit si pentru bautura controlata.
terapie maritala comportamentala
Consta in trecerea de la consumul de alcool fiind intaritor la abstinenta fiind scopul. Se cauta implicarea in activitati satisfacatoare , in special in cele care nu presupun consumul de alcool, impreuna cu cuplul.
Un exemplu ar fi Programul Sisson si Azrin, care isi propune sa-i invete pe membrii nealcoolici modalitati de a reduce abuzul fizic, de a incuraja sobrietatea si de a cauta tratament.
Terapie aversiva
Scopul este de a reduce sau elimina dorinta individului pentru alcool . Diferiti stimuli sau imagini sunt utilizati in asa fel incat sa se obtina un raspuns conditionat negativ la indiciile legate de bautura (culoare, miros…).
Au fost folositi diferiti stimuli aversivi, de la socul electric clasic cu Kantorovich in 1929 pana la aversiunea chimica sau a imaginatiei.
Un exemplu al acestui tratament ar putea fi sensibilizarea ascunsa propusa de Cautela in 1970. In acest sens, sunt de obicei suficiente 8 sedinte pentru a se vedea rezultate.
Prevenirea recidivelor
Cel mai cunoscut este cel al lui Marlatt si Gordon. O mare pondere este acordata clientului ca persoana responsabila pentru schimbarea sa de comportament si, prin urmare, pentru mentinerea acestei schimbari odata ce aceasta a fost realizata.
Prevenirea recaderilor trebuie sa tina cont de cresterea strategiilor lor de coping in situatii de stres cu risc ridicat.
Tratamente orientate spre consumul controlat
Sunt folosite atunci cand persoana nu doreste sa ajunga la abstinenta completa sau nu are probleme fizice. Cel mai reprezentativ program al acestui grup de tratamente psihologice pentru alcoolism este cel al lui Sobell si Sobell.
Programul Sobell si Sobell isi propune sa se asigure ca bautorii problematici nu devin cronici . Face parte dintr-o abordare de autogestionare, intrucat obiectivul este acela de a face o interventie scurta, in care individul este cel care pune in practica multe dintre strategiile care ii sunt predate.
Acesti bautori sunt de obicei tineri, bine educati, angajati, cu putine episoade severe de sevraj de alcool, cu un istoric de abuz de la cinci pana la zece ani, cu resurse sociale si economice personale si nu se vad diferiti de ceilalti oameni, a putea face schimbari importante in viata ta.
Programul lui Sobell si Sobell dureaza patru saptamani si se desfasoara in ambulatoriu. Este putin intensiv in clinica, dar cu destule teme. Se pretinde ca in cele din urma persoana isi produce propria schimbare.
Cateva dintre recomandarile sale sunt urmatoarele: nu consumati mai mult de 3 unitati de bautura pe zi si nu beti mai mult de 4 zile pe saptamana, cu scopul de a reduce nivelul de toleranta la alcool. Nu bea in situatii de mare risc, nu bea mai mult de o unitate de bautura pe ora, intarzie timpul dintre decizia de a bea si de a bea cu 20 de minute.
Este un program in care pregatirea in rezolvarea problemelor si prevenirea recaderilor este de mare importanta pentru ca persoana sa delimiteze acele situatii legate de consum din viata sa si sa aiba strategii pentru a le face fata.
Atat pentru abstinenta completa, cat si pentru consumul controlat, scopul final este ca pacientul sa invete strategii alternative pentru a reduce nevoia de a bea alcool. Fie ca este vorba de invatarea abilitatilor sociale in care sa spunem nu oamenilor care ne incurajeaza sa bem sau de a rezolva eficient acele probleme care se rezolva cu alcool.
Scopul este sa descoperim dependenta si sa incepem un drum in care, desi vom gasi un disconfort vital inerent, sa ne putem concentra si sa ne ocupam mai eficient de problemele care apar.
In acest sens, in special programul de baut controlat, este in prezent foarte important, datorita cresterii mari a tinerilor care isi confrunta problemele si emotiile consumand excesiv in weekend.
Este un scop de a se asigura ca acesti tineri nu devin bautori patologici si ca invata modalitati eficiente de a-si gestiona viata care nu implica consumul de droguri.
