In foamea lor de putere, oamenii au cautat intotdeauna armamentul perfect. Imperiile create in istorie au fost adesea rezultatul planificarii strategice, al ingeniozitatii politice si al celui mai sofisticat razboi al timpului lor.
Selectarea atenta a armelor s-a dovedit uneori a fi diferenta cruciala intre castigarea unei batalii sau sacrificarea pe teren. Pamantul a fost sangerat in timpul razboiului de la un secol la altul, singura diferenta fiind stilul si alegerea armei manuite.
1. Foarfeca romana
Specificatia armei
Lungime: 18 inchi (45 cm)
Greutate: 5 lb (2,3 kg)
Configuratie: Otel calit
Utilizat de: gladiatori romani
Foarfeca este o arma destul de neobisnuita din Roma antica folosita de clasa de gladiatori care erau numiti foarfece, dar ca gladiatori nu au fost foarte bine descrisi in istorie. Arma are doua parti: un tub lung care protejeaza bratul gladiatorului, iar la capatul tubului se afla o teava lunga, subtire, de forma cilindrica, cu o lama in forma de semiluna. Acest element cu aspect unic al armei a facut-o populara printre fanii publicului.
Clasa foarfecelor de gladiatori lupta adesea cu clasa retiariu a carei specialitate era arma ca plasa pe care o foloseau. Deci foarfecele au fost folosite pentru a taia aceasta plasa si a sacrifica adversarul. Structura sub forma de tub care este atasata de brat a fost folosita si ca scut pentru a bloca atacurile. Forma si natura armei au facut-o versatila, letala si capabila sa blocheze loviturile adversarului de la injunghiere si taiere.
2. Shuriken
Specificatia lungimii armei
: 5–8 1⁄2 in (13–21 cm)
Greutate: 1,3 – 5,3 oz (35–150 grame)
Configuratie: Otel de calitate grea
Utilizat de: japonezi
Shurikenul este o arma japoneza bine-cunoscuta adesea descrisa in cultura populara drept „steaua ninja”. Este folosit ca o arma ascunsa pentru autoaparare, mai degraba decat ca atac direct. Shuriken-ul vine in diferite soiuri, shurikenul hira fiind cel mai recunoscut in cultura populara. Este o arma ascutita ca o stea cu un numar diferit de muchii si stiluri.
Este realizat din materiale cu muchii ascutite, cum ar fi metalul sau monedele. Partile expuse ale corpului, cum ar fi ochii, mainile, fata etc. sunt mai vulnerabile la shuriken. A fost adesea folosit de samurai ca parte a armamentului lor. Efectul shuriken-ului a fost de a genera un atac ca si cum ar fi facut de un spadasin invizibil.
3. Bagh Nakh
Specificatia lungimii armei
: 6,6 in (gheare principale), 1,75 in (cu varful lateral)
Greutate: 2 oz (56 grame)
Configuratie: Metal
Folosit de: indieni
Bagh nakh, cunoscut si sub numele de bagh naka, care inseamna „gheare de tigru”, este o arma asemanatoare cu ghearele din India antica. Arma se baza pe ghearele pisicilor mari. Exista patru pana la cinci lame curbate care au fost folosite pentru a taia pielea si muschii.
Exista doua gauri pe partea laterala a armei pentru a se potrivi in degetul mare si in degetul mic, care permit utilizatorului sa ascunda lamele in palma. O arma suplimentara asemanatoare cutitului a fost adaugata, de asemenea, pe partile laterale, care ar putea fi folosita pentru injunghiere si impingere. Bagh nakh este adesea asociat cu razboinicul marathi Shivaji care a folosit arma pentru a-l ucide pe Afzal Khan, un general moghul.
4. Miere
Specificatii Lungimea armei
: 24 inchi (61 cm)
Greutate: 3–14 lb (1,4 – 6,3 kg)
Configuratie: Otel
Utilizat de: Indieni
Madu-ul este o alta arma din India antica. Este, de asemenea, mai frecvent cunoscut sub numele de maru. Este realizat din coarne de blackbuck indreptate in directii opuse unite printr-o bara transversala care actioneaza si ca maner.
Variatiile includ adaugarea unui scut in scopuri defensive. In anii urmatori, arma a fost facuta din otel. Se crede ca isi are originea in India de Sud si a fost folosit mai ales ca arma defensiva pentru a evita contraatacuri. Coarnele ascutite pot fi folosite pentru injunghiere si impingere in atacuri ofensive.
5. Hipaspist
Specificatii Lungimea armei
: 24 inchi (61 cm)
Greutate: 3–14 lb (1,4 – 6,3 kg)
Configuratie: Otel
Utilizat de: Greaca
Spre deosebire de alte arsenale si arme de pe lista, hypaspistul nu este o arma, ci mai degraba un soldat de infanterie de elita care a servit in armata lui Alexandru cel Mare. Hypaspist in greaca se traduce prin „purtator de scut”. Hipapsistii erau cunoscuti pentru puterea, agilitatea si curajul lor.
Un numar mic dintre ei au servit ca garda regala a regelui. Soldatii hipaspisti veterani erau cunoscuti si sub numele de Scuturi de argint (deoarece tineau scuturi de argint) sau Argyraspids. Scuturile de argint erau in mare parte razboinici in varsta, dar erau venerati si temuti datorita priceperii si experientei lor in lupta.
6. Zhua
Specificatia lungimii armei
: determinata de marime
Greutate: determinata de marime
Configuratie: fier
Utilizat de: chinezi
Vechea arma chineza, zhua, este una dintre cele mai neobisnuite arme din istorie. Caracterul pentru zhua in chineza se traduce prin „gheara” sau „picioare de animal”. Arma are un maner lung si o figura asemanatoare cu gheare, cu lame ascutite la margine. A fost folosit pentru a smulge armele si scuturile inamicului.
Zhua ar putea fi folosit pentru a trage in teapa carne si apoi a o smulge de pe adversar. Are capacitatea de a trage un soldat de pe un cal calare daca este folosit profesional. Greutatea zhua-ului de fier este, de asemenea, suficient de grea pentru a ucide si poate fi folosita pentru lovire, dar ghearele ascutite o fac mai periculoasa si lasa adversarul expus la riscuri multiple.
7. Shotel
Specificatiile Lungimei armei
: 40 inchi (lama) (101 cm)
Greutate: Necunoscuta
Configuratie: Necunoscuta
Utilizat de: Etiopienii antici
Shotelul este o sabie curbata originara din Abisinia sau din Etiopia de astazi. A fost folosit atat de soldati calare, cat si de necalareti. Lama este semi-curbata, iar natura curbata a sabiei a fost concentrata pe injunghierea organelor vitale precum rinichii si plamanii, deoarece ar putea lovi scutul adversarului.
Abisinienii nu practicau scrima in jocul de sabie, asa ca hotelul nu a fost facut in primul rand pentru a taia sau a taia. Lama este plata, cu doua taisuri si are aproximativ 40 de inci lungime. Manerul este o piesa simpla de lemn. Se crede ca a aparut in perioada medievala si a rezistat influentelor occidentale in timpul secolului al XIX-lea.
8. Khopesh
Specificatia armei
Lungime: 20-22 in (50–60 cm)
Greutate: 7 lb (3,2 kg)
Configuratie: Bronz si otel
Utilizat de: Egiptenii antici
Khopesh este o sabie de secera din Egiptul antic. Sabiile nu erau comune in Egipt, iar pumnalele si sabiile scurte de diferite tipuri erau adesea folosite, cu exceptia khopesh-ului. Khopesh este o lama groasa, in forma de semiluna. Are o lungime de aproximativ 50 pana la 60 de centimetri.
Interiorul carligului nu este ascutit, dar partea exterioara are o singura margine de taiere. Arma ar putea fi folosita si ca carlig si instrument de lovire. A fost adesea facut din bronz sau fier. Unii faraoni au fost infatisati cu khopesh, iar unii au fost gasiti in mormintele lor.
9. Scutul Spartan Hoplon
Specificatia armei
Lungime: 7–9 ft (213 – 274 cm)
Greutate: 30 lb (13,6 kg)
Configuratie: Bronz si otel
Utilizat de: Spartani
Spartanii sunt adesea amintiti pentru scuturile lor circulare. Acestea sunt cunoscute sub numele de hoplons sau aspis. Scuturile erau realizate din lemn, iar partea exterioara era acoperita cu bronz. Cantareau aproximativ 30 de lire sterline si masurau 3 picioare in diametru.
Una dintre caracteristicile unice ale scutului era modul in care era tinut. Manerul era la marginea scutului sustinut de o curea de piele in centru. Aceasta tehnica a permis soldatilor sa-si miste liber bratele in timpul luptei.
Marimea scutului a actionat si ca un dispozitiv plutitor. Scutul hoplon ar putea fi folosit pentru lovire si ucidere datorita greutatii si naturii sale contondente. Scutul a fost in primul rand in scopuri defensive, dar a fost folosit de spartani pentru a obtine un element de surpriza.
10. Sageti in flacari (de foc).
Specificatia Lungimei armei
: Fara lungime specifica
Greutate: Fara greutate specifica
Configuratie: Lemn/vata de otel
Utilizat de: Multe civilizatii antice
Sagetile in flacari au fost folosite in perioada medievala ca arma termica. Romanii, asirienii, iudeii si multi altii au folosit sageti in flacari. Sagetile de foc, cu rachete atasate, au fost inventate de chinezi in timpul dinastiei Song.
Multe variante de sageti de foc si sageti in flacari au fost folosite de japonezi si coreeni. Cele mai simple sageti in flacari aveau panza imbibata cu ulei sau rasina legata sub varful sagetii, iar acestea erau foarte eficiente impotriva structurilor din lemn.
In sageata de foc dezvoltata de chinezi, o punga umpluta cu praf de pusca a fost atasata de axul sagetii pentru a oferi forta de propulsie. A fost lansat de pe o platforma prin cilindri sau cutii care puteau tine pana la 1.000 dintre ele. Propulsate de praful de pusca, sagetile aveau o raza de actiune de aproximativ 1.000 de picioare.
11. Kakute
Specificatia lungimii armei
: Foarte mica
Greutate: Nu mult
Configuratie: Fier
Utilizat de: Japonez
In vremurile stravechi in Japonia, inelele cu tepi numite kakute erau folosite ca arme. Kakute era asemanator cu un shobo , o arma din lemn, dar kakute era facut din fier si avea varfuri. Luptatorii fie purtau unul sau doua dintre aceste inele, unul pe degetul aratator sau mijlociu si celalalt pe degetul mare.
Intorcand varfurile spre interior, acestea ar putea fi aplicate pe punctele de presiune ale victimelor in timp ce tinem gatul sau membrele. Aceasta manevra ar crea o rana prin perforare si ar uimi adversarul. Cand kakute era intors spre exterior, varfurile degetelor puteau fi folosite pentru atac sau, mai frecvent, pentru aparare.
Kakute a fost o arma populara printre ninja, in special femeile ninja care purtau adesea inele. Ar putea folosi inelele pentru atacuri rapide si chiar fatale prin adaugarea de otrava, facandu-l o arma mortala de alegere.
12. Zweihanderul
Specificatii Lungimea armei
: Peste 70 de inci
Greutate: 3 pana la 14 lire
Configuratie: Otel
Utilizat de: Elvetieni si Germani
Zweihander este probabil cea mai mare sabie din istorie . A fost folosit de infanteristii elvetieni si germani pentru a lupta cu stiucile. Aceste sabii erau folosite cu doua maini si aveau mai mult de 70 de inchi (180 cm) lungime. Greutatea lor a variat de obicei intre 3 si 14 lire (1,4 pana la 6,4 kilograme). Cu toate acestea, sabiile mai mari au fost folosite in principal in scopuri ceremoniale. In razboi, erau folosite impotriva halebardelor si stiucilor la distanta lunga.
Unele dintre zweihandere aveau o lama cu o parte care nu a fost ascutita, cunoscuta sub numele de ricasso . Ricasso-ul era situat deasupra garzii principale si putea fi tinut pentru a castiga un avantaj la apropiere. Astfel de sabii aveau, in general, o protectie secundara, mai mica, care iesea din lama. Soldatilor care manuiau aceste sabii li se platea de doua ori mai mult decat omologii lor, dintre care cei mai faimosi faceau parte dintr-o trupa de mercenari cunoscuta sub numele de Landsknechte . Desi zweihanderii erau populari, in cele din urma utilizarea lor s-a limitat doar la ceremonii. Au fost inlocuite cu stiuci care puteau fi manipulate mai eficient.
13. Haladie
Specificatia armei
Lungime: 20-30 inchi (50-75 cm)
Greutate: 1 lira
Configuratie: Otel
Utilizat de: Indian
Se stie ca India antica a produs niste arme uimitoare, in special haladie , arma letala a lui Rajput. Rajputii erau vechi razboinici indieni care duceau vieti de lupta si onoare. Haladie, un cutit cu doua lame, a fost una dintre armele lor preferate.
Cele doua lame cu doua taisuri erau atasate de un maner, iar cu o actiune de impingere, arma putea fi folosita pentru taierea inamicilor. Lamele erau usor curbate, ceea ce le facea ideale pentru parade si taieturi.
Unele dintre aceste cutite aveau o banda metalica suplimentara atasata de maner, care permitea atasarea unei lame sau a unui varf de haladie. Acest tip de arma a fost probabil primul pumnal cu trei lame.
14. Atlasul
Specificatia armei
Lungime: 4 pana la 9 ft (1,2 pana la 2,7 m)
Greutate: 0,15 lire (70 grame)
Configuratie: Lemn si os
Utilizat de: America de Sud
Atlatl- ul era o arma asemanatoare sagetii, folosita in epoca de piatra. Este precursorul arcului si sagetii si ar putea fi folosit pentru aruncarea sulitelor, desi cu distanta si viteza limitate. Ar putea trage sageti cu mai mult de 100 de mile pe ora. Designul armei a fost inselator, dar simplu. Era doar un bat care avea o crestatura sau o proeminenta la capat, unde putea fi pusa o sageta.
Chiar daca era simplu in design, atlatl-ul era o arma extrem de eficienta. A fost folosit pentru vanatoarea de mamut lanos, iar unele teorii sugereaza ca arma a fost responsabila de disparitia lor.
Arma in sine era facuta din lemn cu o flexibilitate ridicata, iar aceasta flexibilitate a contribuit la viteza sa. Cand sagetile au fost lansate, arma s-a indoit semnificativ, permitand sagetilor sa fie trase la viteza mare. Aceasta arma antica era foarte comuna si exista multe dovezi arheologice ale utilizarii ei. In cele din urma, a fost inlocuit cu arcul si sageata pentru ca era mai usor si mai confortabil de utilizat.
15. Lancea de foc
Specificatia armei
utilizate de: chinezi
Lancea de foc provine din China antica si seamana cu o sulita. Ar putea trage proiectile pline cu praf de pusca. Prima forma a armei avea o sulita de care era legat un tub de bambus. Tubul continea nisip care putea fi folosit pentru a orbi inamicul si pentru a obtine un avantaj la apropiere.
Pe masura ce tehnologia a avansat, sagetile otravite si schijele au inceput sa fie folosite cu lancea de foc. Pentru lansarea proiectilelor cu explozibili atat de puternici, a fost necesara o carcasa mai ferma, iar hartia puternica originala a fost inlocuita cu metal.
Variatiile si evolutiile ulterioare ale armei au dus la crearea altor arme. Un exemplu in acest sens este tubul de foc, care era un fel de aruncator de flacari. Mai tarziu, substantele chimice otravitoare au fost amestecate cu materii explozive, facand ca inamicul sa fie ars de doua ori.
16. Urumi
: 48–66 in (122–168 cm)
Greutate: 4 lire (1,8 kg)
Configuratie: fier sau alama
Utilizat de: indian
Urumi erau biciuri cu sabie cu o mare flexibilitate, iar materialul folosit pentru lama era atat de flexibil incat urumi putea fi purtat in jurul taliei ca o centura . Lungimea marginii avea tendinta de a varia, desi putea fi de pana la cinci metri.
Biciuirea lamei in cerc a creat o zona defensiva in care adversarul era greu sa patrunda. Lamele urumi erau ascutite pe ambele parti, asa ca era chiar riscant pentru un utilizator sa-l manuiasca si necesita un antrenament extins pentru a-l stapani. A fost nevoie de o mare indemanare pentru a efectua actiuni simple, cum ar fi schimbarea directiei sau oprirea armei.
Urumii necesitau un stil de lupta distinctiv, motiv pentru care erau folositi in principal pentru asasinate si dueluri. Nu erau potrivite pentru utilizare in razboi. Chiar daca cerintele pentru manuirea corecta a armei erau stricte, stapanirea acesteia facea din utilizator un razboinic mortal. Chiar si parada a fost inutila impotriva acestei arme.
17. Gastrafetii
Specificatii Lungimea armei
: 40 inchi (1 metru)
Greutate: 10 lire sterline (4,6 kg)
Configuratie: Lemn, franghie
Utilizat de: Greaca
Numele acestei arme vechi de mana se traduce prin „eliberator de burta”. Mecanismul armei este cel al unei arbalete si este detaliat in Belopoeica Hero of Alexandria . Designul arbaletei este unic.
Utilizatorul si-a asezat burta la un capat al armei, apasand-o cu putere, iar energia potentiala mare a dus la o raza mare de actiune. A fost foarte precis, deoarece utilizatorul putea sa-si ia timp pentru a-l viza in mod corespunzator.
Gastraphetes a fost probabil inventat candva in secolul al V-lea i.Hr. Se crede ca a fost folosit pe scara larga in vremuri stravechi si este probabil sa fi fost una dintre armele folosite in Asediul Motyei si Asediul Tirului.
18. Raza mortii a lui Arhimede
Acest dispozitiv special a dus la unele dezbateri in randul istoricilor, de la insasi existenta sa pana la eficacitatea sa. Filosoful Galens a fost primul care a mentionat folosirea acestei arme.
Arhimede a proiectat raza mortii si se crede ca a constat dintr-o serie de oglinzi care au fost folosite pentru a reflecta lumina soarelui si a le concentra asupra navelor. Concentrarea luminii a dus la o crestere a temperaturii, provocand in cele din urma arderea navelor.
Au fost efectuate mai multe teste pentru a dovedi sau infirma credibilitatea si potentialul razei mortii a lui Arhimede. Intr-adevar, s-a constatat ca este practic posibil sa incendiezi nave cu el daca acestea erau stationare, dar o tinta stationara nu este adesea cazul in viata reala. A trebuit sa se tina cont de valurile ondulate si de miscarea navelor, iar din acest motiv, credibilitatea acestei arme ramane indoielnica.
