Lumea de astazi se confrunta cu unele provocari globale serioase: crearea unei dezvoltari durabile in fata schimbarilor climatice, protejarea drepturilor si a justitiei si cresterea pietelor etice, pentru inceput. Toate aceste provocari au o anumita legatura cu stiinta si tehnologia – unele mai explicit decat altele.
In prezent, asistam la o crestere a tehnologiei traditionale – computerele care proceseaza datele in moduri noi si interesante. De asemenea, asistam la nasterea tehnologiei transformatoare, cum ar fi bioingineria. Dar intrebarea nu este despre tehnologia veche sau noua, ci mai degraba despre modul in care acestea sunt utilizate pentru a facilita sau schimba comportamentul uman.
Tehnologie buna, tehnologie proasta
Evolutiile in tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) sunt de o importanta vitala pentru a ne ajuta sa facem alegeri mai bune si mai informate cu privire la modul in care ne pregatim pentru viitor. De exemplu, guvernarea democratica se refera la capacitatea de a articula puncte de vedere contradictorii in societate si din diferite parti ale guvernului. Aparitia internetului ne permite sa primim si sa raspandim astfel de informatii. De asemenea, securitatea si siguranta publica se bazeaza pe detinerea de informatii bune despre riscuri si potentialele amenintari ale acestora. Luati in considerare, de exemplu, modul in care departamentele de politie din New York si Memphis au reusit sa foloseasca mai bine datele pentru a preveni criminalitatea.
In timp ce stiinta si tehnologia ne ofera instrumentele pentru a imbunatati, ele – si oamenii care le folosesc – prezinta, de asemenea, probleme serioase. Tehnologia ne conecteaza, dar ne face si vulnerabili la atacurile cibernetice. Cantitatea de informatii pe care o producem in fiecare zi prin telefoanele si computerele noastre poate ajuta la modelarea mediului inconjurator pentru a ne satisface. Dar inseamna, de asemenea, ca identitatile noastre sunt poate mai vulnerabile decat oricand, cu telefoane inteligente si carduri de club care ne urmaresc fiecare miscare.
In mod similar, in biologie, suntem capabili sa obtinem castiguri uimitoare in corectii fizice, reparatii, amendamente si cresteri, fie ca inlocuim membre vechi sau crestem altele noi. Dar trebuie sa luam in considerare serios si problemele legate de etica, siguranta si securitate. Dezbaterea in jurul experimentelor de castig de functie, care confera bolilor noi proprietati pentru a ne ajuta sa le studiem, este un bun exemplu.
Sperante si temeri
Pentru a ne ajuta sa intelegem forma si amploarea acestor provocari, Millennium Project – un think tank international – publica un raport anual Starea viitorului, care subliniaza obstacolele majore cu care se confrunta umanitatea in urmatorii 35 de ani. Ea ilustreaza relatia noastra complicata cu stiinta si tehnologia. Asa cum inceputul revolutiei industriale a influentat temele de baza ale Frankenstein-ului lui Mary Shelley, si noi suntem ingrijorati de complicatiile neprevazute pe care le-ar putea aduce ultimele evolutii.
Raportul ne vorbeste despre marile sperante ca biologia sintetica ne va ajuta sa scriem cod genetic asa cum scriem cod pentru computer; despre puterea imprimarii 3D de a personaliza si construi case inteligente; a viitorului inteligentei artificiale, unde mintea umana si mintea computerului se intalnesc, mai degraba decat conflicte.
Dar, in acelasi timp, autorii raportului – Jerome Glenn, Elizabeth Florescu si echipa lor – isi exprima temerile ca exista sanse mari sa fim depasiti in ritm de evolutia dezvoltarii stiintifice si tehnologice. Autorii sugereaza ca cautam sisteme de control prietenoase cu oamenii, deoarece progresele in aceste domenii inseamna ca indivizii singuri ar putea fabrica si desfasura arme de distrugere in masa.
Exista doua preocupari aici: una legata de agentie, cealalta legata de structuri. Indivizii au potentialul de a folosi progresele stiintifice si tehnologice pentru a provoca rau. Aceasta este o problema in crestere, deoarece stiinta si tehnologia continua sa degradeze ceea ce Max Weber a numit „monopolul violentei” al statului.
Pentru a reduce riscurile asociate cu agentia, ne vom baza pe structuri care incurajeaza un comportament bun, cum ar fi sistemele de justitie, educatie si furnizarea de bunuri de baza pentru viata.
Dar nu este clar cum vom ajunge la astfel de structuri si unde va cadea responsabilitatea de a le dezvolta; fie ca este vorba de regiuni, state sau organizatii internationale. Acest lucru este deosebit de presant, deoarece multe state fie au renuntat la un sistem de bunastare, fie sunt pe cale de a-l distruge. Nu este clar unde intervin educatia si formarea sau cum va functiona controlul de reglementare peste atat de multe granite locale, nationale, societale si comerciale.
O abordare etica?
Daca societatea noastra globala este depasita sau nu de stiinta si tehnologie depinde in mare masura de noi. Si aceasta este o parte a problemei, asa cum ne-a avertizat William Nordhaus inca din 1982, in lucrarea sa despre Global Commons. Raportul solicita o abordare etica a crearii de sisteme, forme de informatii si modele de control care ne-ar permite sa ne angajam cu stiinta si tehnologia pe masura ce se dezvolta.
Aceasta inseamna includerea consideratiilor etice in modul in care gandim viitorul. Autorii doresc o discutie mai ampla despre etica globala, cum ar fi cea pe care am vazut-o inradacinata in munca depusa de Organizatia Internationala pentru Standardizare – cel mai mare dezvoltator de standarde internationale voluntare din lume.
In cele din urma, unde ajungem in relatie cu stiinta si tehnologia este o chestiune de a ne intelege modul in care interactionam cu aceste evolutii. Pana nu facem acest lucru, o lume sigura si prospera ne poate scapa.
