Cristian Preda a publicat pe blogul sau textul platformei pe care, impreuna cu Monica Macovei si Sever Voinescu, vor sa o propuna Conventiei PDL din 14 mai.
“In acest moment, unii colegi din PDL cauta 35 de semnaturi pentru a-și susține candidatura. Lor și tuturor celorlalți colegi și prieteni din partid, vrem sa le oferim 35 de idei. Poate ca este vremea semnaturilor, dar noi credem ca este vremea dezbaterilor.Cele 35 de idei reunite intr-o platforma sunt oferite dezbaterii PDL, dar și publicului larg.Indiferent ca vom gasi sau nu un numar de colegi gata sa se reuneasca in jurul acestor idei pentru a depune o moțiune, discuția ne va ajuta foarte mult. O dorim deschisa și argumentata, departe de invective și suspiciuni. De fapt, vor avea de caștigat de pe urma dezbaterii toți cei care spera ca putem progresa in Romania.Monica Macovei, Cristian Preda, Sever Voinescu
PDL – un partid popular modern35 de pași necesariPDL are șansa de a se construi ca singurul partid de dreapta din Romania. Pentru a atinge acest obiectiv, PDL ar putea sa-și foloseasca resursele și sa susțina masuri orientate de urmatoarele 35 de idei:
Economie: buget, fiscalitate, Europa
1. Diminuarea prezenței statului in economie. Efectul va fi triplu: creșterea eficienței, scaderea corupției și depolitizarea unor decizii economice. Acum, statul e un factor de distorsionare a regulilor pieței. Trebuie sa-i dam un alt rol, reconstruindu-i credibilitatea atat in fața cetațenilor, cat și in fața actorilor economici.
2. Trecerea economiei de la o dezvoltare bazata pe consum la o dezvoltare bazata pe producție. Principala lecție a ultimilor ani este aceea ca economiile a caror dezvoltare se bazeaza pe consum sunt vulnerabile in crize economice, in vreme ce economiile a caror dezvoltare se bazeaza pe producție sunt mai rezistente.
3. Diminuarea poverii fiscale pe munca, ca un prim pas al unei ample și bine gandite politici de reducere a taxelor și impozitelor, atat in cuantum cat și in numarul lor. Prin politicile sale, statul trebuie sa urmareasca creșterea productivitații prin stimularea spiritului antreprenorial.
4. Inscrierea in Constituție a unui deficit bugetar maxim de 3 la suta.
5. Elaborarea bugetului cu minimum 6 luni inainte de debutul anului fiscal si consultarea cu autoritațile europene competente, pentru o sincronizare cu politicile țarilor membre și participarea la strategia “semestrului european” propusa de Comisie ca o noua faza a integrarii.
Sanatate: resurse suplimentare și asigurari
6. Sistemul public de sanatate are nevoie de sporirea calitații managementului la nivelul fiecarei unitați sanitare in parte, dar și de resurse financiare private pentru a imbunatați calitatea serviciilor. De aceea, creșterea progresiva a elementului privat in serviciile de sanatate trebuie sa fie o prioritate.
7. Reforma pieței de asigurari de sanatate. Statul e obligat sa abandoneze iluzia ca ”asigura total” și trebuie sa se limiteze la asigurarea unui pachet minimal de servicii medicale, restul fiind susținut prin competiția intre asiguratorii privați.
Protecție sociala și pensii sustenabile
8. Protecție sociala țintita. Protecția sociala cea mai buna este asigurata de un loc de munca stabil și bine platit. In același timp, statul trebuie sa ii ajute pe cei aflați in nevoie, inclusiv prin cooperarea cu structuri non-guvernamentale specializate. Acest ajutor vizeaza nu categorii in ansamblu, ci cazuri concrete. Asistarea persoanei pentru a ieși din starea de nevoie, și nu pentru a permanentiza respectiva stare, trebuie sa fie filosofia de funcționare a intregului sistem de protecție sociala.
9. Ne dorim un sistem de pensii sustenabil, in virtutea caruia pensiile de stat sa nu fie niciodata in pericol. Sporirea numarului de contribuitori pentru echilibrarea balanței cu numarul de pensionari este o condiție sine qua non a depașirii crizei actuale.
Regii și agenții
10. Restructurarea masiva a regiilor și agențiilor de stat, printr-un proces combinat de privatizare și contracting out. Scoaterea regiilor și a agențiilor de stat din universul clientelar al partidelor e una dintre condițiile reabilitarii politicii in ochii cetațenilor.
Diminuarea evaziunii
11. Creșterea puterii statului in combaterea evaziunii fiscale. Indisciplina financiara nu e o povara culturala de nedepașit, iar rolul statului poate fi acela de a educa, prin exemplu, mediul economic.
Constituție
12. Limitarea – prin Constituție – a susținerii politice la ministri si secretari de stat. Alaturi de alesii locali si naționali, miniștrii și secretarii de stat vor fi, astfel, singurii “colorați” politic. In rest, funcționarii statului trebuie sa fie apolitici. Este necesar ca singura baza de selectie sa fie competenta dobandita, nu relatia clientelara, cu atat mai putin cea conditionata de sustinerea campaniilor electorale.
13. Reforma constitutionala trebuie sa aiba ca scop clarificarea functionala a regimului, si nu o modificare inspirata exclusiv de una dintre crizele recente. Intre materiile care trebuie avute in vedere sunt: mecanismele dizolvarii legislativului, relatia dintre Presedinte si Premier, rolul Curtii Constitutionale, amenajarea justiției.
Regionalizare pentru dezvoltare
14. Regionalizarea nu trebuie facuta pe criterii etnice, ci pornind de la nevoi de dezvoltare si de la structura demografica, luand in seama, de asemenea, capacitatea administrativa.
15. Introducerea in Constitutie a obligatiei ca alocarile bugetare sa asigure, prin distribuire echitabila, satisfacerea necesitaților reale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor, indiferent de partidele aflate la guvernare, pentru a garanta respectarea pe termen lung a interesului cetațenilor. E nevoie, in acest sens, de elaborarea unui algoritm de finantare minima pentru dezvoltare.
16. Schimbarea structurii administrative – inclusiv a relatiei dintre judet si regiune – trebuie corelata cu o reforma electorala care sa asigure coerenta gestiunii teritoriului. In acest moment, utilizarea tuturor modurilor de vot (majoritar intr-un tur pentru presedintii CJ, majoritar in doua tururi pentru primari si presedinte, forme de scrutin proportional pentru consilii locale si judetene, ca si pentru Parlament) creeaza blocaje și deresponsabilizare a autoritaților.
Mediu și educație
17. Inițierea unui Pact național pentru protejarea mediului, plecand de la o harta a riscurilor de mediu, actualizata anual, prin dialog intre guvern, patronate și ONG-uri de mediu.
18. Modernizarea statului se face cu educatie solida si sistem de sanatate accesibil tuturor. Altfel, modernizarea e o lozinca. Pentru a fi posibila, e nevoie de resurse semnificative. Baza de calcul a salariilor personalului medical si a celui din educatie ar trebui – in mod ideal – sa creasca pana in 2012 cu minimum 50%. Altfel, exodul medicilor va fi accelerat, iar scolile vor fi abandonate de profesorii competenti.
19. Educatia trebuie in asa fel configurata incat in urmatorii zece ani elevii romani sa ocupe in clasamentele facute pe baza testelor internationale unul dintre primele zece locuri, si nu – cum se intampla acum – unul dintre ultimele. Componenta etica a educației trebuie reintrodusa in școala romaneasca.
Administrație publica
20. Intregul sistem al administrației publice trebuie reformat și raționalizat. Informatizarea, concentrarea pe serviciul prestat cetațeanului și nu pe rigorile birocrației instituționale, profesionalizarea, eficientizarea (prin introducerea unor standarde de cost) și depolitizarea structurilor administrației ar trebui sa fie ideile de baza ale reformei sistemului administrativ.
Demnitatea funcției publice
21. Eliminarea oricarei posibilitați de ingerința a Parlamentului sau a altor instituții publice in actul de justiție referitor la un dosar care vizeaza un parlamentar sau un ministru.
22. Introducerea pentru parlamentari și miniștri a interdicției de a exercita, in paralel cu mandatul, acele funcții și activitați care pot duce la situații de conflict de interese, de pilda inițierea unor proiecte de lege sau amendamente sau prin luarea unor decizii in interes personal sau clientelar contrar interesului public. Activitatea in Parlament sau Guvern trebuie sa fie dedicata exclusiv interesului public.
Justiție independenta și anticorupție
23. Definirea principiului independenței justiției ca dreptul persoanei de a fi judecata de judecatori independenți, nu ca un “privilegiu” al judecatorilor; participarea cetațenilor la stabilirea raspunderii magistraților; reducerea duratei mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la 3 ani; eliminarea prevederii referitoare la votul secret in Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se asigura responsabilitatea, transparența și motivarea deciziilor.
24. Ameliorarea sistemului de justiție prin: echilibrarea raporturilor dintre profesiile juridice, regandirea sistemului de recrutare a judecatorilor, inființarea poliției judiciare in subordinea procurorului, care trebuie sa aiba exclusiv funcția de susținere a acuzarii, investiții in resurse umane și in infrastructura (sedii pentru instanțe și sali de judecata).
25. O metoda sigura anti-corupție este transparența. Avem in vedere transparența bugetara care include transparența cheltuielilor publice, transparența informațiilor referitoare la cei care lucreaza in sistemul public sau transparența achizițiilor publice (care ar trebui, de altfel, sa se bazeze pe reguli clare, fiind domeniul cu cel mai mare risc de frauda și corupție). Susținem de asemenea incriminarea “imbogațirii ilicite” a angajaților din sistemul public (recomandata de art. 20 din Convenția ONU impotriva corupției) și confiscarea averii nejustificate in cazul oricarei persoane. Este necesara eliminarea prezumției constituționale de dobandire licita a averii, inexistenta in alte state democratice. Stabilitatea legilor și a instituțiilor care și-au dovedit eficiența trebuie asigurata indiferent de cine se afla la guvernare.
26. Unificarea practicii judiciare și a sistemului de aplicare a pedepselor, publicarea on line imediata și integrala a tuturor deciziilor judecatorești pentru a asigura previzibilitatea justiției și creșterea increderii in sistem.
27. Indepartarea din magistratura a judecatorilor și procurorilor care nu vor sau nu pot sa justifice proveniența bunurilor pe care le dețin sau le folosesc, in cursul unui proces de verificare permanenta; aplicarea periodica a unor teste de integritate pentru cei din serviciul public.
Politica externa
28. Politica externa in acord cu interesele europene, apartenența Romaniei la UE fiind mai mult decat sincronizare economica și libertate de mișcare. Politica externa trebuie sa includa in urmatorii ani participarea semnificativa a Romaniei la realizarea Politicii Europene de Vecinatate, ca și la politicile de ajutor pentru dezvoltare ale UE.
29. Creșterea profilului Romaniei in cadrul Alianței Nord-Atlantice și susținerea politicilor care duc la creșterea coeziunii și eficienței Alianței in ansamblu. Asigurarea securitații naționale a Romaniei se realizeaza in interiorul și prin intermediul NATO.
30. Dezvoltarea relației privilegiate cu SUA, ca opțiune ferma și robust asumata in campul relațiilor internaționale ale Romaniei.
Identitatea popular-europeana
31. La fel ca in partidele partenere din PPE, și la Partidul Democrat Liberal atragerea de noi membri si sustinerea lor in competitiile politice, ca si in functiile ori demnitatile publice numite trebuie sa aiba in vedere exclusiv oameni competenti in domenii precise. Avem nevoie de persoane care s-au distins deja in cariera profesionala, nu de unele care sunt inregimentate tocmai pentru ca nu au o formare solida si o cariera profesionala consistenta. Este cruciala, pe de alta parte, punerea in funcțiune a departamentelor de specialitate ale PDL.
32. Fiecare organizatie PDL trebuie sa identifice competente si sa le sustina pentru pozitii si responsabilitati adecvate. O persoana nu poate fi pregatita sa fie oricand si consilier local sau judetean, si primar, si deputat sau senator sau euro-parlamentar, si secretar de stat sau ministru in oricare domeniu si specializare. Competenta individuala si discernamantul colectiv sunt in egala masura necesare in gestiunea resurselor umane in interiorul PDL. Partidul trebuie sa dezvolte o structura centrala cu ramificații in teritoriu care sa se ocupe exclusiv de managementul resurselor umane. In managementul resurselor umane ale partidului, criteriile de integritate trebuie sa fie la fel de importante precum cele de competența și, in general, este de dorit sa fie mereu mai exigente decat cele ale celorlalte partide.
33. Transparenta trebuie sa vizeze atat fondurile de care dispune PDL, cat si modul in care ele sunt cheltuite. In acest sens, PDL trebuie sa fie inițiatorul reformei sistemului de finanțare a activitaților politice din Romania, dupa model german. In ceea ce-l privește, PDL va trebui sa publice la intervale regulate (de pilda, la fiecare 6 luni) informatii despre veniturile si cheltuielile partidului. Este nevoie, de altminteri, ca finantarea generala si cheltuielile sa fie decente, inclusiv in timpul campaniilor electorale.
34. Asumarea unei identitati de dreapta deschise, care sa includa orientarea liberala sau neoliberala, orientarea conservatoare (in sensul traditiei politice romanesti de la finele secolului al XIX-lea și in sensul anglo-american contemporan), dar si orientarea crestin-democrata sau democratica de centru. Diversitatea va imbogati, nu va diminua identitatea PDL. Ideea populara in Europa este o idee, daca nu a fuziunii, macar a federarii tuturor curentelor dreptei. La fel trebuie sa fie și la noi, iar PDL se va construi ca un astfel de partid.
35. Consolidarea Institutului de Studii Populare ca laborator doctrinar, dar si ca locul privilegiat al intalnirii PDL cu societatea civila care are opțiuni și credințe politice apropiate de ale noastre.”
