Odin este zeitatea principala a panteonului nordic. Desi Odin a fost adorat mai general in paganismul germanic, informatiile pe care le avem astazi despre acest zeu sunt derivate in mare parte din mitologia nordica. Aceste informatii includ atat surse scrise, cum ar fi miturile, cat si descoperiri arheologice, care, combinate, picteaza o imagine complexa a acestui zeu nordic (viking). In consecinta, este dificil sa-ti dai seama exact rolul si caracterul lui Odin.
Cu toate acestea, in general, Odin este privit ca o zeitate inteleapta, pe langa rolul sau de zeu nordic al razboiului. In afara de asta, el a mai fost asociat cu moartea, poezia, magia si profetia. Ca zeu principal al panteonului nordic, Odin joaca un rol important in multe mituri. Si a fost, de asemenea, tatal puternicului Thor, care este atat de iubit in cultura populara moderna pentru puterea sa.
Zeul nordic Odin a fost si o zeitate germanica primara
Se spune ca numele Odin este derivat din proto-germanicul „Wodanaz”, care poate fi tradus diferit pentru a insemna „furie”, „furios”, „inspirat” si „inspirator”. Una dintre cele mai vechi referinte textuale la zeul Odin se gaseste in Germania , scrisa de istoricul roman Tacitus in secolul I d.Hr. In lucrarea sa, Tacitus a scris ca „Dintre toti zeii, Mercur este cel caruia ei se inchina cel mai mult. Pentru el, in anumite zile stabilite, este legal sa ofere chiar si victime umane.” S-a subliniat ca, din moment ce ziua lui Mercur a fost identificata drept miercuri, sau „ziua lui Woden”, Tacitus se referea la Odin cand a mentionat ca vechii germani il venerau lui Mercur.
- Au fost vikingii in America de Sud cu peste 400 de ani inainte de Columb?
- Mitologia nordica: povesti despre zei nordici, eroi, credinte, ritualuri si mostenirea vikingilor
Afirmatia lui Tacitus, insa, trebuie luata cu un praf de sare. In timp ce Odin a fost cu siguranta o zeitate majora printre vechii germani, nu exista suficiente dovezi care sa arate ca cultul sau era primordial pentru toate triburile germanice. Cu alte cuvinte, Tacitus poate sa fi facut o generalizare cuprinzatoare despre credintele religioase ale oamenilor despre care scria. In plus, s-a sugerat ca, in timp ce elitele l-au venerat pe Odin, el ar fi fost mai putin popular in randul oamenilor de rand in comparatie cu fiul sau, Thor.
Odin: Dumnezeul Viking Creator si multii Sai Copii
Unul dintre numeroasele epitete ale lui Odin a fost „Atot-tata”. Pe langa credinta ca a nascut multi zei cu diferite femei (mai multe despre care intr-un moment), Odin a fost considerat si un zeu creator. Potrivit unui mit, la inceput, a existat un gol vast numit Ginnungagap. Din acest neant au aparut doua taramuri, Niflheim si Muspelheim. Niflheim era situat la nord de Ginnungagap si era un loc extrem de rece, cu nimic altceva decat gheata, inghet si ceata. Muspelheim, prin contrast, s-a format in sudul Ginnungagap si era un loc fierbinte, cu doar foc, lava si fum.
In ciuda acestor conditii dure, viata a aparut. In Niflheim era un izvor numit Hvergelmir, despre care nordicii credeau ca era sursa tuturor raurilor reci. Au fost 11 rauri reci, cunoscute in mod colectiv sub numele de Elivagar. Apa din aceste rauri curgea din munti in campia Ginnungagap, unde a inghetat, formand un strat solid de gheata. Odata cu trecerea timpului, stratul de gheata s-a extins. In acelasi timp, lava curgea din Muspelheim in campia Ginnungagap. In cele din urma, cei doi s-au intalnit in mijlocul Ginnungagap.
Intalnirea elementelor calde si reci a dus la topirea ghetii. Gheata topita a inceput sa picure si o creatura asemanatoare unui om a inceput sa se formeze in gheata. Acesta a fost Ymir, primul jotunn, sau urias, din mitologia nordica.
Cand a dormit Ymir, a inceput sa transpire si din aceste fluide corporale s-au nascut inca doi uriasi, unul mascul si celalalt femela. In plus, un al treilea urias, un alt fiu numit Thrudgelmir (insemnand „Strength Yeller”) s-a nascut cand unul dintre picioarele lui Ymir s-a imperecheat cu celalalt. Copiii lui Ymir au fost primii dintre gigantii de ger si au fost alaptati de Audhumbla, o vaca uriasa, care, ca si Ymir, a fost creata din topirea ghetii din Ginnungagap.
- Zei antici – Cand intunericul a stapanit lumea
- Divin, interzis si periculos? Merele magice in mitologia antica
Audhumbla s-a hranit lingand un bloc de gheata sarata. Din aceasta actiune a luat fiinta primul zeu nordic. In prima zi in care vaca uriasa a lins blocul de gheata sarata, a aparut niste par uman. In a doua zi, a aparut un cap, iar in a treia, restul corpului a fost eliberat. Acesta a fost Buri, primul dintre zei. Buri, printr-un proces necunoscut, a nascut un fiu, Borr, care mai tarziu a luat-o pe Bestla (se crede a fi un jotunn) ca sotie. Borr si Bestla au fost parintii lui Odin, Vili si Ve, primul dintre Aesirs, unul dintre cele doua grupuri principale de zei din mitologia nordica.
Cei trei frati au observat ca Aesirii erau depasiti numeric de jotnar, care produceau noi giganti intr-un ritm rapid. Ei au motivat ca singura modalitate de a rezolva aceasta problema a fost sa-l omoare pe Ymir. Prin urmare, Odin si fratii sai au asteptat ca uriasul sa adoarma, inainte de a-l ataca. Ymir, insa, s-a trezit si a urmat o lupta teribila. In cele din urma, Ymir a fost ucis. Din cadavrul jotunului curgea atat de mult sange, incat majoritatea urmasilor lui au fost inecati in el. Doar doi uriasi au reusit sa scape. Folosind ramasitele lui Ymir, Odin si fratii sai au creat lumea.
Odin a fost tatal multora, inclusiv a Marelui Zeu Thor
Nordicul credea, de asemenea, ca Odin si fratii sai au creat primele fiinte umane, desi acest lucru pare sa nu aiba legatura cu mitul creatiei. Potrivit acestei povesti, Odin si fratii sai se plimbau pe o plaja cand au dat peste doi busteni, unul dintr-o frasin, iar celalalt dintr-un ulm.
Zeii au decis sa creeze oameni din busteni. Prin urmare, Odin le-a dat bustenilor spirit si viata, Ve le-a dat miscare, minte si inteligenta, in timp ce Vili le-a dat forma, vorbire, sentimente si cele cinci simturi. Primul barbat se numea Ask, iar prima femeie Embla. Perechea a fost plasata de zei in Midgard.
Odin a fost, de asemenea, tatal multora dintre ceilalti zei nordici. Sotia lui Odin a fost zeita Frigg, cu care a avut doi fii, Baldur si Hod, care erau opusi direct unul fata de celalalt. De exemplu, in timp ce Baldur a reprezentat lumina, Hod a reprezentat intunericul (este chiar reprezentat ca fiind orb).
Odin a avut si fii cu alte femei, dintre care multi erau jotnar. De exemplu, unul dintre cei mai cunoscuti zei nordici, Thor, a fost fiul lui Odin si al unui jotunn pe nume Jord. Un alt jotunn, Gridr, a avut un fiu, Vidarr, cu Odin. Conform profetiei, Vidarr, zeul razbunarii, va razbuna moartea tatalui sau in timpul Ragnarok-ului. Un alt fiu al lui Odin, Vali, a fost urmasul jotunnului Rindr si era destinat sa razbune moartea lui Baldur.
Odin: Zeul nordic al razboiului si palatul sau palat Valhalla
Pe langa rolul sau de zeu creator, Odin a fost adorat ca zeul nordic al razboiului. De exemplu, el a fost vazut ca un protector al razboinicilor vikingi. In plus, nordicul credea ca Odin nu a pierdut niciodata o batalie, unii chiar crezand ca este imposibil ca zeul sa piarda o batalie.
Cel mai important, nordicii credeau ca cei care au murit onorabil in lupta aveau sansa de a intra in Valhalla (insemnand „Sala Ucisilor”), casa palatiala a lui Odin. Razboinicii ucisi sunt recrutati de fiicele lui Odin, Valkyries (insemnand literal „alegatori morti”) si traiau in Valhalla, unde se petreceau zilnic si se pregateau pentru batalia finala Ragnarok. In ziua bataliei finale, acesti razboinici, cunoscuti ca einherjar, aveau sa lupte alaturi de Odin si restul zeilor nordici impotriva dusmanilor lor.
Chiar daca Odin era un zeu razboinic, el nu si-a castigat bataliile doar cu forta si putere bruta. Intr-adevar, nordicii il considerau si pe Odin un plin de intelepciune. Intelepciunea lui Odin este cel mai faimoasa reprezentata de reprezentarea sa ca un barbat cu un singur ochi. Conform mitologiei nordice, cel mai intelept zeu dintre Aesir a fost Mimir, a carui origine nu este complet clara. Acest zeu era renumit pentru cunostintele si intelepciunea sa profetica.
Intr-un mit, Mimir este descris ca ingrijitorul Fantanii Cunoasterii (cunoscut si sub numele de Fantana lui Mimir). Odin, in cautarea cunoasterii, calatoreste la aceasta fantana, pentru a putea bea din ea. Desi lui Odin i s-a permis sa bea din fantana, a trebuit sa-si sacrifice unul dintre ochi pentru acest privilegiu.
Fantana Cunoasterii se crede ca se afla in Jotunheim, tara uriasilor, ceea ce sugereaza ca Mimir era un jotunn. Intr-un alt mit, insa, Mimir este descris ca un Aesir. In acest mit, Aesirii erau in razboi cu Vanir, celalalt grup major de zei nordici. In cele din urma, Aesir si Vanir au facut pace si au facut schimb de ostatici.
Pe de o parte, Vanir i-au trimis pe unii dintre cei mai pretui membri ai lor, cum ar fi Njord, Freyr si Freyja, la Aesir. Pe de alta parte, Aesir i-a trimis pe Mimir si Hoenir la Vanir.
In timp ce Mimir era un zeu puternic, se spune ca Hoenir ar fi fost o zeitate slaba si indecisa. Cand Vanirii au descoperit acest lucru, au luat-o ca pe o insulta si l-au executat pe Mimir ca razbunare. Capul taiat al zeului a fost trimis lui Odin, care l-a reanimat magic.
Sursa cunostintelor si intelepciunii lui Odin: corbi si lupi
Mimir nu era singura sursa de cunostinte la care avea acces Odin. Nordicii cred ca zeul a pastrat o pereche de corbi, Huginn si Muninn (ale caror nume inseamna literal „Gandire” si „Memorie”). In fiecare dimineata, pasarile calatoreau prin cele Noua Lumi pentru a observa tot ce se petrecea. Noaptea, Huginn si Muninn se intorceau la Odin si ii raportau tot ce vazusera. Prin intermediul acestor corbi, Odin a aflat despre tot ce s-a intamplat in fiecare taram.
In afara de corbi, Odin a pastrat si o pereche de lupi, Grei si Freki (insemnand „Ravenos” si „Lacom”). Perechea ar fi fost creata atunci cand Odin s-a simtit singur. In rolul sau de zeu razboinic, lupii erau tovarasii perfecti pentru Odin, deoarece aveau sa cutreiere campul de lupta si sa se sarbatoreasca cu cei care au murit in lupta. In plus, montura lui Odin era un cal cu opt picioare, numit Sleipnir (insemnand „Papuc”).
Ragnarok: Moartea lui Odin in Fenrir’s Killer Wolf Jaws
Desi Odin era un zeu extraordinar de puternic, si el avea sa piara intr-o zi, la Ragnarok (insemnand „Soarta zeilor”). Nordicii credeau ca aceasta va fi batalia finala la sfarsitul ordinii cosmice actuale. Evenimentele din Ragnarok, inclusiv moartea lui Odin, se spune ca au fost profetite de zeul insusi, dar chiar si el este neputincios sa impiedice acest lucru sa se intample.
Potrivit mitologiei nordice, Ragnarok va fi precedat de o serie de semne de prescurtare, inclusiv nasterea a trei monstri pentru Loki si Angrboda, sotia sa giantesa, moartea lui Baldur, ierni teribile si subversia ordinii cosmice.
Pe masura ce Ragnarok se apropie, diversii combatanti vor converge spre Vigrid (insemnand „Campul de lupta”), unde avea sa se duca batalia finala. Zeii, atat Aesir, cat si Vanir, si adeptii lor s-ar lupta cu fortele lui Loki si jotnar. Zeii aveau sa fie condusi de Odin, purtand o casca de aur si un haberk, si ar fi inarmat Gungnir, sulita sa magica. La Ragnarok, principalul adversar al lui Odin urma sa fie Fenrir, marele lup si unul dintre descendentii lui Loki.
Odin a prevazut ca va lupta cu vitejie impotriva lupului monstruos, dar, in cele din urma, va fi devorat de acesta. Moartea lui Odin, totusi, va fi razbunata de fiul sau, Vidar, care ii sfasie maxilarul lui Fenrir, ucigand astfel fiara.
- Mai mult decat sange si bling: multele noastre viziuni ale vikingilor
- Ragnarok: Norse Account of Strange & Wonderful Land condamnat la distrugere – Partea I
Desi Ragnarok este descris ca un eveniment devastator, nu a semnalat sfarsitul lumii. Odin a profetit ca unii dintre zei vor supravietui, pe langa o pereche de oameni, care vor continua sa repopuleze lumea.
Odin ramane zeitatea principala a lui Asir si a Panteonului nordic
In concluzie, Odin este zeitatea principala a Asirului si, prin extensie, panteonul nordic. Acest lucru se reflecta clar in faptul ca el este prezent in marile mituri nordice de la crearea lumii pana la distrugerea cosmosului actual.
Desi Odin este infatisat ca un zeu razboinic, se crede, de asemenea, ca a fost plin de intelepciune. Poezia, magia si profetia au fost, de asemenea, asociate cu acest zeu. Ultimul dintre acestea i-a permis lui Odin sa prevada evenimentele din Ragnarok.
In ciuda faptului ca era un zeu puternic si a castigat toate bataliile pe care le-a dus, Odin nu era invincibil. Aceasta trasatura aproape umana este bine surprinsa de Odin, vazandu-si moartea in lupta sa cu Fenrir la Ragnarok si ca nu a fost capabil sa schimbe aceasta soarta.
