Grecia a mai caștigat cateva saptamani, pentru a ajunge la un acord cu creditorii internaționali si a evita falimentul. Autoritațile din Atena si-au amanat plata datoriei scadente vineri catre FMI, pana pe 30 iunie – cand Guvernul elen va trebui sa achite doua tranșe din imprumut, in același timp, in valoare totala de aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Guvernul grec a invocat o decizie executiva a Conducerii FMI, din anii 70, care le permite țarilor creditate sa solicite o astfel de amanare si combinare a ratelor, pentru a depași o situație financiara dificila. Totuși, aceasta practica este extrem de rara nimeni nu a mai folosit-o de decenii intregi. Ultimul stat care si-a amanat o plata catre FMI a fost Zambia, la mijlocul anilor 80.Conducerea Fondului a acceptat solicitarea de amanare a Greciei – oferind astfel Atenei un ragaz de aproape o luna, ca sa-si achite datoriile.Potrivit analiștilor insa, acest ragaz ar putea fi doar o amanare a inevitabilului.

Acordul curent de bail-out incheiat de Grecia cu EU si FMI, expira la finele lunii iunie, iar fara o ințelegere noua, Atena risca sa intre in incapacitate de plata. Experții spun ca, fara banii creditorilor internaționali, statul elen nu va putea sa-si achite nici macar obligațiile financiare interne – precum plata pensiilor sau a salariilor. Iar odata ajunsa pe acest drum, Grecia ar putea fi exclusa din zona euro.De asemenea, Atena mai are de primit o ultima tranșa de 7,2 miliarde de euro din acordul deja semnat cu creditorii straini –bani pe care instituțiile internaționale refuza sa ii deblocheze fara un angajament ferm din partea Greciei, privind implementarea unor reforme.

Astfel, toate eforturile se indrepta in prezent spre negocierea unor noi condiții de bail-out pentru Republica Elena, care sa satisfaca, pe de o parte rigorile creditorilor dar sa fie, in același timp, acceptate si de Atena. Pana acum, aceste tratative au fost sortite eșecului. Reprezentanții EU si cei ai FMI au propus Guvernului elen un nou contract de imprumut, care impune condiții ceva mai relaxate decat cele stipulate in prezentul acord. Premierul grec, Alexis Tsipras va aparea vineri in fata Parlamentului, ca sa prezinte acest act. Este insa putin probabil ca legislativul elen sa il aprobe deoarece documentul a fost deja criticat de numeroși demnitari de la Atena.

Tsipras l-a catalogat drept inacceptabil afirmand ca “nimeni nu ar considera astfel de condiții o baza reala pentru un acord’ in vreme ce ministrul de elen Finanțe i-a sfatuit pe creditori “sa vina cu propuneri mai realiste”Printre principalele puncte sensibile ale negocierilor se numara: solicitarea creditorilor ca Grecia sa reduca din nou pensiile, sa renunțe la scutirile de impozite acordate anumitor persoane, sa majoreze TVA-ul la unele produse si sa reduca si mai mult nivelul serviciilor sociale oferite cetațenilor defavorizați.

Premierul Alexis Tsipras respinge categoric aceste condiții, pe motiv ca ar arunca o mare parte a populatiei sub pragul saraciei si mulți oameni n-ar mai reusi sa-si revina niciodata. El propune in schimb reduceri de cheltuieli ceva mai mici si tinte bugetare mai modeste pentru anii urmatori. Astfel, in vreme ce creditorii internaționali solicita un surplus bugetar de 1% pentru anul curent si de 2% pentru anul viitor – premierul grec propune un surplus de doar 0,8% pentru 2015 si de 1,5% pentru 2016.